NYT: Moscova, „laboratorul digital” al Kremlinului: 300.000 de camere cu recunoaștere facială îți urmăresc fiecare pas. Infrastructura, folosită pentru un control total al populației

La o primă vedere, Moscova oferă imaginea unui oraș desprins din viitor. Recunoașterea facială poate înlocui biletul de metrou, roboții livrează cumpărăturile pe trotuare, serviciile publice sunt concentrate în platforme digitale, iar taxiurile autonome se pregătesc să intre în exploatare comercială. În spatele acestui confort se află însă o infrastructură capabilă să urmărească aproape permanent mișcările unei persoane, scrie The New York Times.

Aproximativ 300.000 de camere, baze de date biometrice și sisteme guvernamentale interconectate transformă capitala Rusiei într-un uriaș laborator de control absolut, în care granița dintre eficiență, siguranță și supravegherea populației devine tot mai greu de delimitat.

Transformarea Moscovei din ultimii 25 de ani e vizibilă cu ochiul liber. Orașul asociat cândva cu jafuri stradale, spargeri și criminalitate violentă a devenit mai sigur, mai curat și mult mai ușor de navigat, inclusiv datorită investițiilor masive în infrastructură și tehnologie.

Locuitorii pot folosi recunoașterea facială pentru plata transportului public și pentru alte servicii, în timp ce roboții autonomi livrează cumpărături pe străzi. Autoritățile pregătesc extinderea sistemelor biometrice inclusiv în autobuze și tramvaie. Pasagerul va putea fi recunoscut automat, iar plata călătoriei va fi realizată după confirmarea tranzacției printr-o aplicație.

Ochii din umbră

Dar tehnologia care simplifică viața cotidiană este conectată la o infrastructură de supraveghere de dimensiuni uriașe.

În Moscova funcționează aproximativ 300.000 de camere de supraveghere, ceea ce plasează capitala rusă printre orașele cu cele mai extinse asemenea rețele. Camerele sunt atât de răspândite încât deplasarea prin oraș fără apariția în raza uneia dintre ele devine practic imposibilă.

Mai important este însă ceea ce se află în spatele obiectivelor.

Rețeaua CCTV poate fi conectată la baze de date biometrice, ceea ce permite sistemelor să nu se limiteze la înregistrarea imaginilor, ci să încerce identificarea persoanelor surprinse de camere.

Riscurile unui asemenea sistem au devenit vizibile inclusiv prin identificări eronate.

În aprilie, un muzician rock rus a fost reținut de poliție într-o gară din Sankt Petersburg după ce sistemul de supraveghere l-ar fi confundat cu o personalitate publică ucraineană cu o înfățișare asemănătoare, căutată de autorități. Polițiștii i-au verificat fața și chiar l-au tras de păr pentru a vedea dacă poartă o perucă. După ce au stabilit că nu era persoana căutată, l-au eliberat.

Furnizarea datelor biometrice este oficial voluntară în Rusia. Statul încurajează însă puternic utilizarea lor, iar accesul la întregul ecosistem al noilor servicii digitale devine mai dificil fără acceptarea unor asemenea instrumente.

În luna iulie, aproximativ 10 milioane de ruși foloseau într-o formă sau alta aplicații bazate pe identificarea biometrică.

Kremlinul urmărește extinderea sistemului dincolo de transportul urban, inclusiv în gări și aeroporturi.

Problema nu se limitează la protecția vieții private. Aceeași infrastructură poate oferi autorităților posibilitatea de a identifica persoane căutate de poliție sau suspectate de infracțiuni, dar și de a urmări opozanți și participanți la manifestații antiguvernamentale.

Rusia nu a ajuns la un sistem identic celui asociat modelului chinez de „credit social”, însă o parte a tehnocraților ruși privește infrastructura digitală dezvoltată în China ca pe un reper.

Gleb Kuznetsov, analist politic care a lucrat anterior pentru un important think tank apropiat Kremlinului, consideră Moscova condusă de Serghei Sobianin și metropola chineză Shenzhen drept modele urbane mai performante decât marile capitale occidentale.

„Ratingul de popularitate al lui Sobianin este ridicat nu pentru că «alegerile sunt lipsite de concurență», ci pentru că administrația orașului lucrează cu adevărat în interesul locuitorilor săi”, a declarat Gleb Kuznetsov.

Susținătorii acestui model argumentează că centralizarea datelor permite administrației să ofere servicii mai rapide și să planifice dezvoltarea orașelor pe termen lung.

Criticii văd însă reversul: odată construită infrastructura, aceleași date pot fi utilizate de un stat autoritar pentru control politic. Războiul din Ucraina a făcut această dilemă mult mai concretă și mulți ruși abia acum își dau seama.

Recrutarea militară devine digitală: „Fiecare pas al tău poate fi urmărit”

Digitalizarea a schimbat inclusiv capacitatea statului rus de a găsi persoanele chemate la serviciul militar.

În 2022, după mobilizarea decretată de Kremlin, numeroși ruși au reușit să evite recrutarea sau să părăsească țara înainte de a primi fizic documentele. Vechiul sistem depindea într-o măsură considerabilă de evidențe pe hârtie și de transmiterea personală a ordinelor.

Autoritățile au modificat ulterior mecanismul. Rusia utilizează acum citații electronice, care produc efecte juridice fără ca documentul să mai trebuiască predat în maniera tradițională.

Unul dintre cei afectați este Vlad, un fotograf de artă și modă în vârstă de 28 de ani, al cărui nume de familie nu a fost publicat din cauza temerilor privind eventuale represalii.

În martie, tânărul a primit o citație prin care era obligat să se prezinte la un birou militar pentru examinarea medicală. Prin intermediul aplicației guvernamentale „Servicii de Stat”, platformă care concentrează numeroase servicii administrative și instrumente de identificare, Vlad a descoperit că nu mai avea voie să părăsească Rusia până când nu se conforma ordinului.

Tânărul a ignorat citația, temându-se că procedura ar putea reprezenta primul pas către trimiterea sa în războiul din Ucraina.

„Există un control total, deoarece furnizezi atât de multe date încât fiecare pas al tău poate fi urmărit”, a declarat Vlad, fotograf rus în vârstă de 28 de ani.

Teama l-a determinat să renunțe inclusiv la metrou, tocmai din cauza rețelei de camere dotate cu tehnologii de identificare. Paradoxul sistemului rusesc devine însă evident atunci când considerentele de securitate intră în conflict cu ambiția tehnologică.

Pentru Vlad, toate avantajele tehnologice ale noii Rusii au devenit secundare după primirea citației militare. Viața sa seamănă acum cu „a trăi cu o mască de oxigen”, a spus tânărul fotograf, care afirmă că ar renunța la confortul oferit de serviciile digitale dacă în schimb și-ar putea recâștiga libertatea.

În martie, internetul mobil a fost întrerupt timp de peste două săptămâni în mare parte din centrul Moscovei, inclusiv în metrou. Numeroase servicii digitale pe care administrația le promovase drept simboluri ale modernizării capitalei au devenit temporar greu de utilizat sau inutilizabile.

Jeremy Morris, etnograf care continuă să efectueze cercetări de teren în Rusia, consideră că țara s-ar putea îndrepta spre un model tehnologic profund fragmentat.

„Rusia va reveni la o situație de acum 25 de ani, în care există o «globalizare fragmentată». Ai putea intra într-un loc și acesta ar fi extrem de cibernetic și tehnologic, iar apoi, odată ce ieși din zona de acoperire, te întorci la o economie de bază”, a declarat Jeremy Morris.

Tensiunile ar exista chiar în interiorul aparatului de stat tot mai opresiv.

Un oficial rus implicat în dezvoltarea infrastructurii digitale, care a vorbit sub protecția anonimatului, descrie un conflict între instituțiile tehnocrate, precum Ministerul Dezvoltării Digitale, și Serviciul Federal de Securitate (FSB).

Potrivit acestuia, serviciul de securitate dispune de acces la instrumentele digitale, dar nu a construit infrastructura și continuă să acorde o importanță majoră metodelor tradiționale de supraveghere și control.

Inteligența artificială complică și mai mult această relație, deoarece automatizarea unor activități de monitorizare ar putea diminua rolul uriașului aparat uman al serviciilor de securitate.

Putin cere accelerarea dezvoltării rusești

Deasupra acestei competiții instituționale se află Vladimir Putin. Președintele rus cere accelerarea dezvoltării inteligenței artificiale, dar simultan urmărește reducerea dependenței tehnologice de Occident.

„Suveranitatea statului rus în viitorul apropiat și, fără exagerare, însăși existența sa depinde de capacitatea noastră de a obține performanțe bune în domeniul IA, alături de platformele digitale și sistemele autonome”, a declarat Vladimir Putin, la o reuniune dedicată inteligenței artificiale.

Ambițiile Kremlinului se lovesc însă de limite structurale importante.

Sancțiunile occidentale impuse după invadarea Ucrainei au restricționat accesul Rusiei la cipuri avansate, iar plecarea unui număr important de specialiști din industria tehnologică după 2022 a afectat suplimentar sectorul.

Două dintre principalele modele rusești de inteligență artificială, dezvoltate de cea mai mare bancă de stat și de principala companie tehnologică a țării, sunt inspirate de sau utilizează într-o măsură importantă arhitecturi chinezești open-source.

Ilya Grashchenkov, analist politic din Moscova, descrie direcția Rusiei drept o încercare de a „combina ceea ce pare incompatibil”: construirea unui „perimetru digital extern” care să izoleze țara de restul lumii, concomitent cu accelerarea digitalizării în interior.