Paradoxul deșertului: Arabia Saudită importă nisip din Australia pentru marile sale proiecte de construcții

Arabia Saudită este acoperită de unele dintre cele mai întinse deșerturi din lume, însă nisipul pe care îl are din abundență nu poate fi folosit la producerea betonului. Din cauza formei prea netede a granulelor, regatul este nevoit să importe nisip de construcții din țări precum Australia, în timp ce dezvoltă proiecte gigantice precum NEOM și Red Sea Project, potrivit Space Daily.

Arabia Saudită cumpără nisip, deși este una dintre cele mai nisipoase țări din lume

În 2023, Arabia Saudită a plătit aproximativ 140.000 de dolari pentru a importa nisip de calitate din Australia. Suma este relativ modestă, însă comerțul pe care îl reflectă scoate la iveală o realitate surprinzătoare: nisipul care acoperă vastele deșerturi ale regatului nu este potrivit pentru majoritatea lucrărilor de construcții.

FLASH NEWS Primăria Capitalei susține că fisura care a provocat evacuarea blocului din Drumul Taberei a fost descoperită încă de acum 9 ani. Locatarilor li s-a permis să intre în imobil

15:39

DECES A murit Mircea Rusu! Legenda rugby-ului românesc avea 93 de ani

15:35

Motivul ține de forma granulelor. Mii de ani de eroziune provocată de vânt au șlefuit boabele de nisip până când acestea au devenit netede și rotunjite. În beton, astfel de particule nu se fixează eficient în ciment și reduc rezistența materialului.

În schimb, industria construcțiilor are nevoie de nisip provenit din râuri, lacuri, funduri marine sau cariere, unde granulele au muchii ascuțite și se îmbină mai bine în structura betonului. Pentru o țară care construiește orașe întregi și proiecte de infrastructură uriașe, importurile de nisip au devenit o necesitate.

De ce nisipul din deșert nu este potrivit pentru beton

Explicația este bine cunoscută în domeniul științei materialelor. Nisipul transportat de apă sau rezultat din exploatări miniere are o structură neregulată și colțuroasă, ceea ce îi permite să se „încuie” mecanic în masa betonului, scrie sursa citată anterior.

În schimb, nisipul modelat de vânt se comportă diferit. După mii de ani de ciocniri între granule, acestea devin aproape sferice și foarte uniforme. Specialiștii compară comportamentul lor într-un amestec de beton cu cel al unor rulmenți cu bile: particulele alunecă unele pe lângă altele în loc să formeze o structură compactă și rezistentă.

Rezultatul este un beton mai slab, mai predispus la fisuri și mai puțin durabil, o problemă inacceptabilă pentru zgârie-nori, poduri sau mega-proiecte urbane.

Australia, unul dintre principalii furnizori de nisip pentru statele din Golf

Nisipul de construcții importat în Arabia Saudită provine dintr-un număr limitat de țări care dispun atât de resurse adecvate, cât și de infrastructura necesară pentru export.

Australia este unul dintre cei mai importanți furnizori. Potrivit Observatorului Complexității Economice (OEC), statul australian a exportat nisip în valoare de aproximativ 273 de milioane de dolari în 2023, fiind al doilea cel mai mare exportator mondial. Printre destinațiile importante se numără Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și alte state din Golf.

Istoria geologică a Australiei a generat depozite bogate de nisip cu granulație angulară, ideală pentru producerea betonului. În schimb, țările din Golf au nevoie de acest material pentru a susține ritmul accelerat al construcțiilor.

Mega-proiectele din Golf consumă cantități uriașe de nisip

Situația este vizibilă în marile proiecte de construcții din regiune. Potrivit unei analize publicate în 2026 de Gulf Good News, care citează date ale Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), turnul Burj Khalifa din Dubai a necesitat aproximativ 330.000 de metri cubi de beton, o mare parte din nisipul utilizat fiind importat.

De asemenea, insula artificială Palm Jumeirah a consumat aproximativ 94 de milioane de metri cubi de nisip marin dragat din zone selectate ale Golfului Persic, unde granulația era adecvată pentru astfel de lucrări.

Exemplele ilustrează aceeași problemă: deșertul oferă cantități uriașe de nisip, dar nu și tipul de nisip necesar pentru construcții.

Nisipul, a doua cea mai consumată resursă naturală din lume

Cazul Arabiei Saudite face parte dintr-un fenomen global. Conform raportului UNEP „Sand and Sustainability”, publicat în mai 2026, omenirea extrage anual aproximativ 50 de miliarde de tone de nisip și pietriș, de peste cinci ori mai mult decât în 1970.

Nisipul este astăzi a doua cea mai consumată resursă naturală de pe planetă, după apa dulce. Cererea globală a crescut constant în ultimele decenii, iar estimările arată că necesarul de nisip utilizat în construcții ar putea crește cu până la 45% până în 2060.

UNEP avertizează că exploatarea excesivă a resurselor de nisip provoacă eroziunea râurilor, distrugerea habitatelor marine și degradarea ecosistemelor costiere.

Soluțiile pe care le caută Arabia Saudită

Pentru a reduce dependența de importuri, tot mai multe state investesc în producerea de nisip manufacturat, obținut prin zdrobirea mecanică a rocilor pentru a crea granule cu forma necesară betonului.

O altă direcție este reciclarea betonului provenit din clădiri demolate și reutilizarea acestuia în proiecte noi.

Arabia Saudită dezvoltă deja astfel de soluții în cadrul programului Vision 2030. Cu toate acestea, realitatea geologică rămâne aceeași: deșerturile regatului conțin cantități uriașe de nisip, însă mare parte din acesta nu poate fi utilizată pentru construcțiile care transformă țara.

Recomandarea autorului:

• Budapesta și Kievul au ajuns la un acord privind minoritatea maghiară. Peter Magyar obține noi drepturi de la Zelenski
• Serviciile secrete îi cer lui Aleksandar Vučić să-și anuleze plecarea la summitul UE din Muntenegru. Care este motivul și cum răspunde președintele sârb