Politico: Aliații NATO se tem de reacția lui Trump după alegerile din SUA. Mii de militari ar putea pleca din Europa, dacă republicanii pierd la „midterms”

Aliații NATO se tem că președintele Donald Trump ar putea reduce drastic prezența militară americană în Europa dacă republicanii pierd alegerile din SUA. Diplomații avertizează că Washingtonul ar putea limita sprijinul pentru Ucraina și negocia un acord mai amplu cu Rusia, relatează Politico.

Mai mulți diplomați NATO se tem că o înfrângere a Partidului Republican la alegerile de la jumătatea mandatului, programate marți, 3 noiembrie, l-ar putea determina pe președintele Donald Trump să intensifice presiunile asupra Alianței Nord-Atlantice și să accelereze retragerea militarilor americani din Europa.

Potrivit unei analize publicate de Politico, oficialii europeni iau în calcul un scenariu în care Trump, confruntat cu un Congres controlat de democrați, și-ar concentra atenția asupra politicii externe, unde președintele Statelor Unite dispune de o libertate de acțiune mai mare.

Trei diplomați NATO, care au discutat sub protecția anonimatului, susțin că administrația americană ar putea decide retragerea altor câteva mii de soldați de pe continentul european.

„De obicei, ceea ce se întâmplă cu președinții aflați în perioada de tranziție este o combinație între descărcarea frustrărilor și aventurismul în politica externă”, a declarat un înalt oficial european din domeniul apărării, citat de Politico.

Acesta consideră că atacarea NATO „pare să fie o componentă constantă a viziunii Trump asupra lumii”.

Un alt diplomat al Alianței a avertizat că președintele american ar putea reacționa dur în cazul unui rezultat electoral nefavorabil republicanilor.

„Ar putea fi foarte supărat”, a declarat diplomatul NATO, adăugând că, într-o asemenea situație, Trump „va fi foarte dur”.

Îngrijorările oficialilor europeni apar pe fondul tensiunilor dintre Washington și aliații săi, după întreruperea serviciilor de satelit Starlink pentru Ucraina și reapropierea dintre Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin. Aceste evoluții coincid cu intensificarea acțiunilor de sabotaj și a operațiunilor de război hibrid atribuite Rusiei în mai multe state europene.

Casa Albă respinge însă criticile privind angajamentul administrației americane față de NATO.

„Președintele Trump a făcut mai mult pentru NATO decât oricine altcineva”, a declarat Olivia Wales, secretară adjunctă de presă la Casa Albă.

Reprezentanta administrației americane a invocat angajamentele aliaților de a majora cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB până în 2035, consolidarea prezenței militare americane în Groenlanda și eforturile pentru încheierea războiului din Ucraina.

Wales a precizat că Trump consideră în continuare că aliații NATO ar fi trebuit să sprijine Statele Unite în războiul cu Iranul.

„Președintele nu se va mulțumi niciodată cu declinul controlat al Occidentului și va continua să promoveze fără rezerve interesele noastre atât pe plan intern, cât și în străinătate”, a adăugat Olivia Wales.

NATO se teme de un acord Trump-Putin care ar putea afecta securitatea Europei

Una dintre principalele preocupări ale aliaților europeni este revizuirea prezenței militare americane în Europa, programată pentru luna decembrie.

Potrivit celor trei diplomați citați de Politico, Donald Trump ar putea extinde retragerea trupelor americane pentru a-și mobiliza susținătorii din mișcarea MAGA, în cazul în care un Congres dominat de democrați i-ar bloca inițiativele legislative interne.

Un alt scenariu luat în calcul presupune condiționarea menținerii forțelor americane în Europa de acceptarea unui acord de pace pentru Ucraina susținut de Washington.

Oana Lungescu, fost oficial NATO și cercetătoare la Royal United Services Institute (RUSI), avertizează că prezența militară americană, războiul din Ucraina și viitorul securității europene ar putea deveni elementele unei negocieri mai ample între Trump și Putin.

„Există riscul ca toate aceste aspecte – revizuirea prezenței militare a SUA, Ucraina, ordinea de securitate europeană… să fie tratate, într-un fel sau altul, ca parte a unui acord mult mai amplu cu Putin”, a declarat Oana Lungescu, fost oficial NATO și cercetătoare la RUSI.

Aceasta avertizează că o asemenea înțelegere ar putea crea „o situație foarte periculoasă pentru securitatea Europei”.

Diplomații NATO iau în calcul și posibilitatea ca administrația Trump să reducă contribuțiile americane la bugetul comun al Alianței și să limiteze programul PURL, prin care statele membre achiziționează armament american destinat Ucrainei.

În paralel, Washingtonul ar putea continua apropierea diplomatică de Moscova, potrivit scenariilor prezentate de oficialii consultați de Politico.

O eventuală retragere militară americană de amploare ar pune statele europene în situația de a înlocui capacități militare pentru care depind în prezent de Statele Unite. Jennifer Kavanagh, cercetătoare principală la think tank-ul Defense Priorities, a explicat că cele mai mari dificultăți ar apărea în domenii precum războiul electronic, apărarea aeriană, informațiile și recunoașterea militară, realimentarea aeronavelor în zbor și logistica.

O înfrângere a republicanilor ar putea duce la schimbări majore la Pentagon

Rezultatul alegerilor din 3 noiembrie ar putea influența inclusiv conducerea Departamentului american al Apărării.

Secretarul Apărării, Pete Hegseth, se confruntă cu nemulțumiri în Congres, în special din partea parlamentarilor democrați, după refuzul de a oferi informări periodice privind bugetele și operațiunile militare. Potrivit Politico, o înfrângere electorală importantă a republicanilor ar putea determina administrația Trump să ia în calcul înlocuirea lui Hegseth.

Un Congres controlat de democrați ar putea iniția anchete privind demiterea a zeci de generali și amirali, dar și modul în care Pentagonul a gestionat războiul cu Iranul.

Eventualele investigații parlamentare ar putea îngreuna activitatea conducerii Departamentului Apărării. Dacă Hegseth ar părăsi funcția, perioada de tranziție ar putea amâna cu săptămâni sau luni deciziile privind retragerea trupelor americane din Europa.

Legislația Statelor Unite prevede în prezent menținerea unui efectiv minim de 76.000 de militari americani pe continentul european. O majoritate democrată în ambele camere ale Congresului ar putea încerca să limiteze suplimentar posibilitatea reducerii acestui contingent.

Jennifer Kavanagh consideră însă că restricțiile legislative ar putea fi contestate în instanță.

„Este puțin probabil ca măcar nivelurile minime ale efectivelor să reziste unei analize juridice, iar, în orice caz, Trump s-a arătat foarte dispus să ignore instanțele. Administrația Trump a ignorat în mod regulat orientările Congresului privind finanțarea, cheltuind bani pe activități pe care puterea legislativă nu le-a autorizat”, a declarat cercetătoarea de la Defense Priorities.

Nu toți oficialii NATO consideră însă că o înfrângere electorală a republicanilor ar determina o reducere majoră a angajamentului american față de Alianță.

„Au existat tot timpul speculații cu privire la faptul că Trump… ar putea ieși din NATO; acest lucru nu s-a întâmplat până acum”, a declarat Dragan Krapović, ministrul Apărării din Muntenegru, pentru Politico.

Oficialul a subliniat că deciziile privind reducerea efectivelor militare americane din Europa implică și Congresul Statelor Unite.

Un alt diplomat NATO a exprimat rezerve privind posibilitatea anticipării deciziilor președintelui american.

„Pentru a formula ipoteze cu o probabilitate ridicată de succes este nevoie de un subiect de studiu care să ia decizii raționale”, a declarat diplomatul, adăugând: „Nu cred că ne aflăm în această situație cu actualul președinte al Statelor Unite.”