Ce este „Curtea Constituțională” din Polonia. Ce puteri are și de ce este acum sub asalt

Tribunalul Constituțional a devenit centrul crizei din Polonia după ce conducerea Tribunalului Constituțional, instituția echivalentă Curții Constituționale a României (CCR), a fost suspendată printr-o decizie contestată. Instituția decide dacă legile date de parlament sunt constituționale, verifică dacă partidele sunt în conformitate cu constituția și judecă și plângeri ajunse la ea.

Ce puteri are Tribunalul Constituțional

Tribunalul decide dacă legile și tratatele internaționale respectă Constituția, tranșează conflictele de competență dintre autoritățile centrale, verifică dacă scopurile și activitatea partidelor sunt conforme cu legea fundamentală și judecă plângerile constituționale ale cetățenilor. Rolul tribunalului a fost întărit de Constituția Poloneză din 1997.

Are 15 judecători, aleși de Sejm (camera inferioară a Parlamentului) pentru un singur mandat de nouă ani, fără posibilitatea de a fi realeși. Judecătorii nu pot fi membri de partid sau de sindicat, iar președintele și vicepreședintele instituției sunt numiți de președintele țării, dintre doi candidați propuși de Adunarea Generală a judecătorilor. Judecătorii aleși depun jurământul în fața președintelui țării. Cerința nu apare în Constituție, ci într-o lege din 2016.

Cum a ajuns sub asalt Tribunalul Constituțional din Polonia

Vineri, 30 octombrie, judecătoarea Anna Korwin-Piotrowska, una dintre cei cinci nerecunoscuți de președinte, a anunțat că Święczkowski și vicepreședintele Bartłomiej Sochański sunt suspendați pentru o lună. Conducerea Tribunalului a respins măsura, a vorbit despre o „lovitură de stat” și a spus că Święczkowski rămâne președinte.

Deși e un conflict pornit încă din 2015, suspendarea conducerii Tribunalului Constituțional are loc cu aproape un an înainte de alegerile parlamentare viitoare din Polonia și la 3 ani de când Donald Tusk a reluat puterea, chiar dacă a promis atunci că va face schimbări în cadrul instituției. Tusk se agață acum de o decizie a Curții de Justiție a UE care a spus în 2025 că Tribunalul nu ar mai fi independent, iar analiștii polonezi susțin că actualul premier încearcă să își mobilizeze propriul electorat în jurul acestei crize. Mai mult, un conflict direct cu președintele și PiS l-a ajutat și la alegerile din 2023.

O luptă cu judecătorii Tribunalului care durează de mai bine de 10 ani

Disputa a pornit în 2015. În ultimele zile ale mandatului lor, parlamentarii care plecau au ales cinci judecători, iar noua majoritate, condusă de PiS, i-a contestat și a ales alți cinci. În anii următori, criticii din Polonia și din Uniunea Europeană au acuzat PiS că a pus Tribunalul sub control politic. În decembrie 2025, Curtea de Justiție a UE a decis că instituția nu mai îndeplinește cerințele unei instanțe independente, din cauza unor nereguli la numirea a trei judecători și a președintelui. După ce a revenit la putere, în decembrie 2023, Tusk a promis că va repara instituția. Din 2024, guvernul nu mai publică hotărârile Tribunalului, pe care le consideră emise de un organ neautorizat. Anul acesta, Parlamentul a ales opt judecători noi. Nawrocki, aliat al PiS, a primit jurământul a doar trei dintre ei. Ceilalți cinci au depus jurământul în Parlament, iar Święczkowski, fost viceministru al Justiției în guvernul PiS, nu i-a lăsat să lucreze.