Războiul dintre Parlamentul și Consiliul European continuă. Modalitatea FĂRĂ PRECEDENT prin care eurodeputații protestează fiindcă au fost scoși din reforma Schengen

Parlamentul European (PE) a anunțat joi că suspendă cinci proiecte de lege, în semn de protest față de decizia, luată în urmă cu o săptămână de miniștrii de Interne și Justiție ai guvernelor naționale, de a elimina PE din dosarul reformei Schengen, gest care a fost posibil doar după ce România și-a schimbat poziția pe acest subiect.

Astfel, legislativul Uniunii amenință că negocierile cu guvernele sunt suspendate sine die până ce miniștrii nu îi vor restitui PE competențele în dosarul Schengen, a anunțat președintele instituției, Martin Schulz, potrivit AFP, citate de Mediafax.

„Este o decizie fără precedent, în 18 ani de când mă aflu în Parlamentul European. Este o decizie extremă care răspunde unei decizii extreme a Consiliului”, a explicat Martin Schulz.

Cu excepția extremei drepte, toate grupurile politice din PE susțin această formă de protest.

Săptămâna trecută, Consiliul Uniunii Europene a reușit să schimbe baza juridică a procesului de reformare Schengen.

Mai exact, dacă până acum se considera că Parlamentul ia împreună cu Consiliul hotărâri în acest dosar, conform mecanismului codeciziei prevăzut în articolul 77 al Tratatului de Funcționare al Uniunii Europene, Consiliul a decis că un alt articol ar trebui să se aplice. Este vorba despre articolul 70 din același Tratat, potrivit căruia Parlamentul are rol strict consultativ, după cum a explicat pentru pentru gândul Alin Mituță, director institutului Europuls.

Drept răspuns la această „subminare” a legislativului european, Parlamentul va da Consiliul în judecată la Curtea Europeană de Justiție (CEJ), a declarat pentru gândul eurodeputata Renate Weber (PNL&ALDE).

De asemenea, decizia de eliminare a Consiliului din reformarea mecanismului de evaluare a felului în care statele implementează aquis-ul Schengen a fost posibilă cu ajutorul României. Până săptămâna trecută, țara noastră a fost singura care se opunea schimbării bazei juridice, însă, după cinci ore de negocieri cu miniștrii, România și-a dat și ea acordul și, astfel, s-a obținut unanimitatea necesară.

Se crede că, în schimbul concesiei făcute, Bucureștiul a primit anumite garanții în materie de aderare la Schengen – cel mai probabil, aderarea în doi pași.