Un om de știință de la NASA atenționează: Activitatea umană produce efecte asupra planetei similare supererupțiilor vulcanice de acum milioane de ani

Un astrobiolog din America să-l întrebe pe un savant de la NASA: „Oare și extratereștrii experimentează schimbările climatice?”.  Întrebarea pusă de astrobiologul Adam Frank l-a făcut pe savantul NASA Gavin Schmidt să se gândească pentru câteva momente.

Dezbaterea despre schimbările climatice s-a reaprins după în timp ce Europa se sufocă din cauza valului canicular. Numai Franța a raportat că incendiile provocate de valul canicular au mistuit 100.000 de hectare de vegetație.

Munca lui Adam Frank, profesor de Universitatea de la Rochester, presupune căutarea unor semne de viață în univers. Și el crede că orice civilizație avansată, la fel ca cea umană, va declanșa schimbări climatice, la fel cum fac oamenii astăzi.

Potrivit CNN, Frank i-a spus lui Schmidt în 2017: „bineînțeles,  știm că nu au existat alte civilizații avansate pe Pământ.” Schmidt l-a întrebat: „De unde știi tu asta?”.

Oamenii au nevoie de două planete

Majoritatea oamenilor de știință și ecologiștii atrag atenția că verile devin tot mai secetoase de la schimbările climatice, iar activitatea umană ar fi principala cauză. Consumul excesiv de resurse este o altă problemă. Oamenii de știință spun că specia umană mai are nevoie de încă o planetă.

Pe 30 iulie 2026 este data marcată ca Earth Obershoot Day – Ziua Suprasolicitării Pământului sau Ziua Epuizării Resurselor. Este ziua în care civilizația umană care epuizează resursele naturale regenerabile. Omenirea a ajuns să consume în 7 luni resurse naturale care se reînnoiesc în 12 luni.

De la declanșarea războiului SUA-Iran, omenirea experimentează o criză energetică. Miliardarul Elon Musk sugerează că numai colonizarea altor planete  ar putea salva civilizația umană. Și dezvoltarea Inteligenței Artificiale și a robiților ar putea duce la „abundență”.

Ipoteza Siluriană: Argumente pro

Dacă o civilizație precursoare ar fi existat pe Pământ acum milioane de ani, ar fi fost atât de avansată încât să fie alimentată cu energie. Dacă au dispărut, oare ce urme ar fi lăsat precursorii? Cu siguranță că ar fi extras combustibili fosili pentru a-i arde și a-i transforma în energie electrică. Dar dacă nu era o civilizație care nu avea nevoie de electricitate? Într-un mod sau altul, o populație imensă care necesită vaste resurse tot ar fi tăiat copaci și ar fi ars lemnul pentru a se încălzi, fie și-ar fi construit așezări pe suprafețe întinse, fără a mai lua în considerare vânatul și pescuitul la scară largă.

Arheologii moderni sunt capabili să măsoare azi nivelul de poluare din vremea Imperiului Roman sau a Dinastiei Han. Imperiile aveau nevoie de o cantitate enormă de lemn pentru a construi flote de corăbii. Ardeau mult lemn și cărbune pentru a confecționa săbii din metale topite. Motivul pentru care Schmidt a luat în considerare posibilitatea existenței unor civilizații precursoare pe Pământ este următorul eveniment din trecutul îndepărtat. Acum aproximativ 55 de milioane de ani, la 10 milioane de la dispariția dinozaurilor,  clima planetei a luat-o razna.

Temperaturile globale au crescut cu 7 grade Celsius, iar ecosistemele s-au prăbușit. Cantități uriașe de carbon care încălzea planeta au fost injectate în atmosferă. Această perioadă, cunoscută sub numele de Maximul Termic Paleocen-Eocen, ar fi putut fi rezultatul unei erupții vulcanice enorme sau poate al unei eliberări bruște de metan.

Activitatea umană, la fel de devastatoare ca o supererupție vulcanică

Dar motivul exact este încă un mister. Ceea ce l-a intrigat pe Schmidt au fost asemănările cu ceea ce se întâmplă acum. Oamenii contribuie azi la creșterea temperaturilor și provoacă extincții la fel cum făceau erupțiile vulcanice.  Și nu este singura schimbare inexplicabilă din trecutul planetei care reflectă prezentul nostru. Pămâmtul a trecut prin ere geologice în care oceanele au fost lipsite de oxigen și supraîncălzite. Probabilitatea este că acestea sunt evenimente climatice naturale, dar dacă nu au fost naturale?

În raportul lor, Frank și Schmidt au adunat o serie de dovezi despre existența posibilă a unei civilizații avansate din trecut. Astăzi, doar aproximativ 1% din suprafața Pământului este urbanizată. Nu ar dura mult până când tot ceea ce a clădit umanitatea ar putea fi ras de pe fața planetei printr-un război termonuclear.

Dar dacă o civilizație precursoare a existat în trecutul îndepărtat, cu circa zeci de milioane de ani în urmă, ar fi foarte dificil, chiar imposibil să fie găsite dovezi. De-a lungul a milioane de ani, planeta este remodelată pe măsură ce plăcile tectonice se deplasează, vulcanii erup și terenul erodează, fie ajunge sub ape.

În plus, numai o fracțiune extrem de mică dintre toate speciile de animale care au trăit în toată istoria Pământului a fost fosilizată în mediul arid de deșert. Dinozaurii au cutreierat Pământul timp de aproximativ 180 de milioane de ani. Dar au fost descoperite doar câteva mii de fosile aproape complete. Ar putea fi ușor să ratezi o civilizație care a existat doar 100.000 sau 10.000 de ani. O simplă anomalie în istoria vieții complexe de pe planetă, veche de 400 de milioane de ani.  Cine știe câte specii de vertebrate neștiute de oameni au cutreierat junglele Jurasicului sau Cretacicului, ale căror oase au putrezit?

Cercetătorii au luat apoi în considerare urmele lăsate de schimbările compoziției chimice ale atmosferei, oceanelor și ale solului.

„Gândiți-vă la Marele Canion”, a spus Frank, „unde puteți vedea linie după linie reprezentând diferite vârste ale Pământului. Fiecare dintre aceste straturi este rocă măcinată care păstrează o amintire vie a chimiei Pământului de atunci.”

„Suntem oare un experiment pe care planeta l-a realizat, dar care în final va eșua?”, s-a întrebat Frank.

Ipoteza Siluriană: Argumente contra

Dacă o civilizație anterioară ar fi modificat chimia planetei – așa cum au făcut oamenii prin eliberarea unor cantități uriașe de emisii de carbon – s-ar fi putut observa într-un anume strat. Oamenii de știință au luat în considerare, de asemenea, ce alte dovezi ar putea lăsa oamenii în urmă după sfârșitul ipotetic al civilizației noastre: cantitățile uriașe de materiale plastice. Toate acestea ar putea apărea în sedimente descoperite peste multe milioane de ani. La fel  și metalele grele utilizate în electronică.

Jan Zalasiewicz, geolog, paleontolog și profesor emerit la Universitatea din Leicester a declarat că ipoteza siluriană este „o idee minunată și provocatoare”. Dar Schmidt și Frank au subestimat cât de mult au transformat oamenii moderni planeta, precum și „eficacitatea procesului de fosilizare”, a spus el.

„Nu putem exclude societățile inteligente pre-umane, dinozaurii  sau amoniți jurasici”, a spus Zalasiewicz, co-autor al cărții din 2025 „Discarded: How Technofossils Will be Our Ultimate Legacy”.

„Dar, de îndată ce sunt construite orașele, metalele vor fi topite, materialele plastice vor fi fabricate și aruncate – acestea vor lăsa o amprentă clară”, a spus el.

Zalasiewicz exclude ideea că ar fi existat o civilizație precursoare care să fi fost la fel de avansată ca cea în care trăim astăzi – „consumătoare de energie, manipulatoare, constructivă și producătoare de deșeuri în cantități colosale”. 

Ipoteza Siluriană: Cei care au existat înaintea noastră

Ideea că ar fi existat precursori a căpătat demult denumirea „Ipoteza Siluriană”. Nu este vorba de Extratereștrii Antici sau de paleoastronautica lui Erich von Daniken. Este mai degrabă apropiată de ipotezele autorului Graham Hancock, că înaintea Egiptului, Sumerului și Chinei, au existat alte civilizații mult mai avansate tehnologic ce ar fi lăsat în urmă formațiuni sau monumente ce nu pot fi explicate științific. La fel ca Atlantida, civilizațiile ar fi dispărut în Dyrasul Recent de acum 12.000 de ani, când temperatura globală a scăzut brusc.

Teoria lui a fost în ultimii ani abordată într-un serial-documentar pe Netflix, dar este în continuare respinsă de arheologii de seamă. Denumirea de „Silurian”este inspirată după o rasă avansată de reptile de la popularul serial britanic SF „Doctor Who”.  „Ideea Siluriană” a mai fost adaptată și în filme ca animația „Atlantis: The Lost Empire” de la Disney sau jocuri video ca Assassin’s Creed cu Ubisoft. Ideea princială este că civilizația precursoare ar fi creat oamenii Homo sapiens pentru a-i pune la munci fizice. Iar în urma unei catastrofe, civilizația a fost distrusă în totalitate. Precursorii poate că au murit, însă sunt amintiți și venerați ca zei creatori de către oamenii care au supraviețuit catastrofei și reconstruiesc civilizația.

Este o temă de gândire pentru mulți oameni de știință privind  traiectoria civilizațiilor avansate. Umanitatea este destinată să dispară dacă nu trece de următoarea extincție în masă sau de Marele Filtru din cadrul ipotezei Paradoxului Femi? Sau există o șansă de a trăi sustenabil, de a se adapta  și de a supraviețui după fiecare dezastru? Ar putea o civilizație să existe milioane de ani până la o prăbușire iminentă sau o transformare în totalitate?  Sunt oamenii singurele sau primele ființe din univers care s-au industrializat și care au capabilitatea de a efectua călătorii spațiale? Specia umană ar putea deveni o formă de viață sintetică ce ar putea controla  universul?

Civilizații cu o durată de milenii n-au ajuns la Revoluția Industrială

În toată istoria planetei noastre, nu a fost nicio civilizație avansată identificată. Civilizația industrială modernă, în care SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Rusia și China sunt principalii jucători,  există de foarte puțin timp la scara istoriei planetei Pământ. Numai puterile occidentale din secolele 19-20 au fost favorizate de anumiți factori pentru a se industrializa.

În trecut au mai existat alte civilizații, dar toate au rămas la stadiul agrar, fără să atingă Revoluția Industrială, de la Egipt, Sumer, maiași și minoici la Imperiul Roman, Imperiul Persan, Imperiul Mongol și Imperiul Spaniol, care se bazau pe forță de muncă umană. Cea mai longevivă civilizație din istorie a fost cea a Chinei dinastice  (din 2070 î.Hr. până în 1911), urmată de civilizația Egiptului Faraonic (din anul 3100 î.Hr. până în 30 î.Hr.) și de civilizațiile mesopotamiene.

Încă sunt dezbateri asupra momentului exact când a luat ființă prima civilizație umană, dat fiind că cel mai vechi oraș din istorie este considerat Ierihonul, primele așezări permanente umane datând de 11.000 de ani, iar cea mai veche structură existentă construită de mâna omului este lăcașul de cult Gobekli Tepe, construit în jurul anilor 10.000 î.Hr.

Homo Sapiens, singura specie existentă de oameni de pe Pământ și singura formă de viață inteligentă cunoscută din Univers, cea din care facem parte, a evoluat în urmă cu 200.000 de ani. Dar a căpătat trăsăturile umane moderne și a experimentat Revoluția Cognitivă în urmă cu 70.000 de ani. Agricultura o practicăm de 12.000 de ani. Am ajuns la stadiul de civilizație industrială, care nu e nici măcar de tip 1, abia în urmă cu 150 de ani.

Au mai existat alte specii umane. Numai Homo sapiens-ul modern a ajuns în spațiu

Oamenii uită însă că în urmă cu 150.000 de ani, strămoșii noștri au coexistat cu alte cinci specii:  Homo erectus, Homo floresiensis, Homo naledi, Homo luzonensis, Denisovanii și Neanderthalieni.Nu se știe dacă în mod armonios sau conflictual, dar cert este că numai Homo Sapiens a supraviețuit. Homo erectus a fost cea mai longevivă specie care a trăit în istoria planetei noastre: aproape 2 milioane de ani. A apărut în urmă cu 1,9 milioane de ani și a dispărut în urmă cu 110.000 de ani.

Erectus a știut să aprindă focul, să gătească carnea de vânat, să confecționeze unelte și arme din piatră cioplită pentru a vâna mai eficient, a părăsit Africa și a devenit prima specie umană care a cutreierat  vastul continent asiatic, ar fi construit primele bărci simple pentru a se stabili pe insule ca Flores și ar fi scrijelit semne de zig-zag pe scoici cu un anume scop. Dar în aproape 2 milioane de ani,  n-a explorat Luna și Marte, n-a inventat mașini zburătoare și nici roboți cu AI.

În cele din urmă, la fel ca neanderthalienii sau alte specii, au dispărut sau au fost uciși de Homo sapiens, potrivit autorului cărții „Sapiens. O scurtă istorie”,  Yuval Noah Harari. Istoricul se declară sceptic că Homo sapiens va mai exista în forma actuală peste 2 milioane de ani, dacă va avea durata de existență a speciei Homo erectus. Astrofizicieni ca Michio Kaku sunt optimiști că Homo sapiens, care a făcut un salt tehnologic uluitor în 75.000 de ani, va reuși să devină chiar prima specie interplanetară odată ce va coloniza un alt corp cosmic, precum Luna sau Marte.

Dinozaurii au avut la dispoziție 150 milioane de ani. N-au evoluat într-o civilizație reptiliană avansată

Dinozaurii au evoluat în urmă cu 252 de milioane de ani, după extincția din Permian-Triasic care a dus la dispariția a 96% din specii marine și 70% din speciile vertebrate. Mezozoicul a durat 185 milioane  de ani, timp în care au trăit peste 1.000 de specii diferite. Într-un asemenea interval, oamenii ar deveni o civilizație de tip 3 care să colonizeze întreaga galaxie  Calea Lactee. De exemplu, între Triceraptos și Stegosaurus, două specii de dinozauri erbivori care n-au coexistat niciodată, a fost o distanță de 80 milioane de ani.

Apexul Cretacicului a fost Tyrannousaurus, un carnivor cu o înălțime de 6 metri,  cu o greutate de 8 tone și cu dinți ascuțiți de 30 cm. I-a fost mai confortabil și mai sustenabil să vâneze dinozauri mai mici sau să se hrănească cu cadavrele altor dinozauri decât să evolueze într-o formă de viață inteligentă care să fie capabilă să practice agricultura. La fel și sauropodele cu gâtul lung și cu craniile mici, care au mâncat frunze timp de 130 de milioane de ani. Tiranosauridele și sauropodele au dispărut în urmă cu 66 milioane de ani, alături de alte specii de dinozauri după extincția în masă din Cretacic-Permian.

În toată istoria planetei, au existat cinci extincții în masă. Toate acestea par să fi fost provocate de fenomene geologice sau cosmice care au perturbat clima și ecosistemul. Cea de-a șasea extincție ar putea fi prima provocată în întregime de o specie animală, de activitatea umană și de tehnologia inventată și consumatoare de resurse și energie, presupunând uriașe emisii de carbon eliberate în atmosferă, oceane poluate cu plastic și suprafețe întinse de păduri defrișate.

Sursa Foto: Shutterstock/Profimedia