Summitul OCS din Kârgâzstan: Ce pregătesc marile puteri asiatice. Putin și președintele Iranului, prima întâlnire de la începutul războiului americano-israelian

Liderii Chinei, Rusiei și Indiei s-au adunat, luni, în Kârgâzstan, alături de alți șefi de stat, pentru summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS). Președinții Vladimir Putin și Xi Jinping au avut deja o primă întâlnire bilaterală în marja evenimentului de la Bișkek, au relatat mass-media de stat ruse.

În cadrul acesteia, Putin a afirmat că Moscova este pregătită să transforme regimul fără vize cu China într-unul permanent.

Rusia și Iranul vor să-și consolideze relațiile cu partenerii non-occidentali

Se preconizează că marți, odată cu începerea sesiunilor oficiale ale OCS, vor avea loc discuții între Putin și președintele iranian Masoud Pezeshkian. Rusia, aflată de 4 ani și jumătate în război cu Ucraina, și Iranul, aflat de șase luni într-un război cu Statele Unite și Israelul, consideră summitul o platformă importantă pentru consolidarea relațiilor lor cu partenerii non-occidentali.

Putin va discuta, de asemenea, despre securitatea Mării Negre și războiul din Ucraina cu președintele turc Recep Tayyip Erdoğan. În plus, se va întâlni cu prim-ministrul armean Nikol Pashinyan pentru a discuta despre orientarea tot mai pronunțată a Erevanului către UE și despre arestările unor personalități ale opoziției pro-ruse din Armenia. În total, președintele rus va avea 9 întâlniri bilaterale.

Una dintre cele mai așteptate reuniuni este, însă, cea dintre președintele rus și omologul său iranian. Putin se va întâlni cu președintele Masoud Pezeshkian pentru prima dată de la începutul războiului americano-israelian împotriva Iranului, din februarie 2026.

Potrivit unei analize The New York Times, atât Rusia, cât și Iranul au reușit să mențină alianțe esențiale în afara Occidentului, care s-au dovedit utile în diferite etape ale conflictelor lor.

„Cele două țări au reușit să gestioneze consecințele interne ale războaielor mai mult timp decât se așteptau unii oficiali occidentali. Liderii prezenți la summit l-au ajutat pe Putin să-și continue războiul împotriva Ucrainei, care se află acum în al cincilea an“, scrie NYT.

La scurt timp după ce Putin a lansat invazia din Ucraina în 2022, Iranul a furnizat Rusiei drone de tip Shahed și a ajutat Moscova să înființeze unități de producție interne pentru aceste arme.
Țările din Asia Centrală au devenit rute esențiale de import și de plată pentru Rusia, pe măsură ce Moscova reușește să ocolească restricțiile occidentale. De asemene, Iranul a apelat la Asia Centrală ca rută alternativă de import în contextul blocadei impuse de SUA.

India, Kazahstanul și Belarusul se numără printre țările care au intervenit pentru a furniza benzină Rusiei în ultimele săptămâni, pe fondul atacurilor ucrainene de lungă distanță care au decimat rafinăriile de petrol rusești.

Totodată, India s-a impus ca unul dintre cei mai mari cumpărători de petrol rusesc în urma invaziei domnului Putin.

„Deși importurile sale au scăzut ca urmare a presiunilor exercitate de Trump și a noilor sancțiuni impuse de SUA asupra giganților petrolieri ruși, războiul SUA împotriva Iranului a tulburat piețele petroliere și i-a determinat pe furnizorii indieni să se reorienteze din nou către importurile din Rusia.“, a mai precizat publicația.

China, la rândul ei, este cel mai mare importator de țiței rusesc și iranian. De patru ani și jumătate, Beijingul asigură Moscova cu tot felul de produse, de la bunuri de consum, precum mașini și haine, până la componente electronice esențiale de care armata rusă are nevoie pentru producția de drone și alte arme.

Relația dintre Xi și Putin devine, însă, din ce în ce mai inegală, iar balanța se înclină în favoarea Beijingului. Sancțiunile occidentale legate de războiul dintre Rusia și Ucraina au permis Chinei să-și constituie stocuri de petrol rusesc la preț redus.

În discursul de deschidere rostit luni, înaintea unei întâlniri cu președintele Kârgâzstanului, Sadyr Japarov, Xi Jinping a afirmat că relațiile dintre Beijing și Bișkek au „făcut un salt înainte” și că cooperarea „înflorește în toate domeniile”.

Potrivit NYT, prioritatea președintelui Xi la summit este să-și consolideze imaginea de lider al națiunilor non-occidentale și să riposteze împotriva a ceea ce el numește hegemonia SUA. Cu toate acestea, cel mai probabil va da dovadă de prudență în ceea ce privește nivelul de sprijin pe care îl va oferi Iranului.

Liderul chinez nu-și poate permite să-l provoace pe Trump cu mai puțin de o lună înainte de a se deplasa la Washington pentru a prelungi un armistițiu economic deja fragil între Statele Unite și China. Înainte de a pleca în Statele Unite, Xi va efectua vizite de stat în Egipt și India.

OCS a fost înființată în 2001 de China, Rusia și patru state din Asia Centrală ca forum de securitate. În ultimul sfert de secol, organizația s-a extins ca dimensiune și influență, deși obiectivele și programele sale rămân vagi, iar gradul de recunoaștere a mărcii sale este scăzut.

În prezent, aceasta include 10 țări: Rusia, China, India, Iran, Pakistan, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan și Uzbekistan. Multe alte țări au statutul de „parteneri de dialog”.

Participanții la summit au divergențe semnificative

Pentru mulți membri ai OCS, summitul va reprezenta o ocazie de a demonstra că mențin legături puternice pe scena internațională, în ciuda deteriorării relațiilor cu Occidentul.

Organizația nu este însă un bloc politic sau militar unificat, iar analiștii subliniază că membrii săi au divergențe semnificative și interese proprii distincte.

Spre exemplu, forumul este puternic influențat de China și include Pakistanul — ambele țări fiind rivale ale Indiei.

Turcia, care deține statutul de partener în cadrul OCS, urmărește, de asemenea, să utilizeze această platformă pentru a-și consolida poziția în regiune.

Turcia consideră aderarea la OCS o parte a unei politici externe echilibrate, care urmărește menținerea legăturilor sale tradiționale cu Occidentul în cadrul NATO, consolidându-și în același timp influența în Eurasia.

Președintele Recep Tayyip Erdogan, care a adus țara sa în OCS în calitate de „partener de dialog” în 2012, a declarat în repetate rânduri că dorește ca Turcia să devină membru permanent. Deși Turcia are legături comerciale strânse cu Uniunea Europeană în temeiul unui acord comercial din 1995, procesul său de aderare la UE este blocat de mai bine de 25 de ani.