UE a ajuns la un acord pentru al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, după ce Grecia și-a retras dreptul de veto
Ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene au convenit joi asupra celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, după ce, miercuri, Grecia s-a opus unor restricții care afectează industria sa de transport maritim. Pachetul nu a fost încă adoptat oficial de miniștrii UE, însă votul este considerat o formalitate. Detaliile complete ale măsurilor vor fi publicate după aprobarea finală.
„Negocierile privind acest pachet au fost dificile, dar am ajuns la un acord asupra problemelor rămase, menținând în același timp unitatea UE, așa cum am făcut-o în cele 20 de pachete anterioare”, a declarat un diplomat european jurnaliștilor după acordul ambasadorilor.
Acord după negocieri dificile
Șeful sancțiunilor din Ucraina, Vladyslav Vlasiuk, a salutat acordul și a subliniat că discuțiile au demonstrat cât de complicat este să se ajungă la un consens între cele 27 de state membre.
„Este bine că UE a ajuns în sfârșit la un acord asupra celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni. Negocierile au arătat din nou cât de dificile din punct de vedere politic pot fi unele decizii”, a spus acesta.
Vlasiuk a precizat că noul pachet este puternic în special în ceea ce privește sancțiunile financiare.
„Pachetul este deosebit de puternic în ceea ce privește sancțiunile financiare, iar lucrările la cel de-al 22-lea pachet au început deja”, a adăugat Vlasiuk.
Plafon mai strict pentru prețul petrolului rusesc
Una dintre cele mai importante măsuri păstrate în forma finală este plafonarea prețului petrolului rusesc pentru următoarele 12 luni.
Potrivit acordului, Rusia nu va putea vinde petrolul la un preț mai mare de 44 de dolari pe baril în perioada următoare, chiar dacă prețurile internaționale vor crește. Oficialii europeni susțin că măsura va reduce veniturile Moscovei din exporturile de petrol.
Pachetul include și noi sancțiuni financiare, precum și restricții acre vizează sectorul criptomonedelor. În plus, aproximativ 250 de entități vor fi adăugate pe lista sancțiunilor, acesta fiind cel mai mare val de desemnări într-un singur pachet de la începutul invaziei ruse în Ucraina.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a evidențiat printre principalele măsuri includerea a „32 de bănci rusești” pe lista sancțiunilor și „pentru prima dată, vizează navele care asistă flota din umbră a Rusiei”.
Negocierile au dus însă și la eliminarea unor propuneri ale Comisiei Europene.
Astfel, restricțiile comerciale privind peștele rusesc au fost abandonate, iar propunerea privind sancționarea soldaților ruși nu a fost inclusă în forma finală a pachetului. Statele membre s-au angajat doar să analizeze posibilitatea unor astfel de măsuri în viitor.
Grecia, Bulgaria și Austria au obținut concesii
Mai multe state membre au negociat modificări în funcție de propriile interese. Grecia și-a retras dreptul de veto după ce s-a ajuns la un compromis privind transferurile de gaz natural lichefiat (GNL) rusesc. Contractele semnate înainte de invazia Rusiei în Ucraina vor putea continua, urmând să fie revizuite anual, însă încheierea unor noi contracte sau prelungirea celor existente va fi interzisă.
În același timp, Bulgaria a blocat includerea Patriarhului Kirill, liderul Bisericii Ortodoxe Ruse, pe lista persoanelor sancționate, iar Austria a obținut modificări care protejează interesele Raiffeisen Bank, instituție financiară care continuă să desfășoare operațiuni în Rusia.
Miniștrii UE urmează să aprobe oficial pachtul prin procedură scrisă, iar după adoptare Comisia Europeană este așteptată să publice forma completă a noilor sancțiuni.