158 milioane de alegători sunt așteptați la urne duminică, 25 octombrie, pentru a-și vota președintele și vicepreședintele în cel de-al doilea tur. În cadrul acestui scrutin care a debutat din 4 octombrie 2026, brazilienii își votează guvernatorii, vice-guvernatorii, adunările legislative, consiliul districtual din statul Fernando de Noronha, precum și Congresul Național. Primul tur al alegerilor prezidențiale, desfășurat pe 4 octombrie, a fost câștigat de Flavio Bolsonaro, susținut public de președintele american Donald Trump. Fiul fostului președinte Jair Bolsonaro a obținut 47,03% (56 milioane de voturi). Pe locul doi s-a situat socialistul Lula da Silva, cu 45,16% (53 milioane de voturi).
Flavio Bolsonaro, candidatul Partidului Liberal, se duelează cu președintele socialist al Braziliei, Lula da Silva. Senatorul național-conservator de dreapta în vârstă de 45 de ani vrea să-și răzbune tatăl, fostul președinte Jair Bolsonaro care a fost condamnat la 27 de ani și 3 luni de închisoare pentru plănuirea unei lovituri de stat.
Lula Inacio Lula da Silva este din 2023 președintele celei mai mari națiuni vorbitoare de limbă portugheză. Fost muncitor metalurgist, sindicalist și politician de stânga, Lula a mai deținut funcția supremă în stat între 2003 și 2011.
Ambii președinți au încercat să atragă votanții din Generația Z, recurgând la mitinguri cu coloane muzicale funk, demonstrații la universități, mobilizări pe rețelele de socializare, parade în Roblox, evenimente cu artiști, relatează Globo.
Sâmbătă, Flavio Bolsonaro a ținut un ultim miting în Barra da Tijuca din Rio de Janeiro, iar Lula a atras mulțimi de oameni în Copacabana, zona de sud a orașului.
Născut pe 27 octombrie 1945, el va împlini 81 de ani. Născut în Pernambuco, el a renunțat la școală din clasa a doua pentru a munci. A învățat să citească abia de la 10 ani.A lucrat în metalurgie și a devenit ulterior sindicalist. Între 1978 și 1980, a condus greva muncitorilor ABC pe durata dictaturii militare.
În 1984, a devenit liderul mișcării Diretas Ja. A intrat în politică din 1987, când a devenit deputat. Lula a fost căsătorit de trei ori. Prima nevastă a murit în 1971, iar a doua, fosta prima doamnă a Braziliei, Marisa Leticia Lula da Silva, s-a stins din viață în 2017 din cauza unui infarct.
S-a recăsătorit cu Rosangela da Silva în 2022, care e cu două decenii mai tânără decât el. Are cinci copii.
La prima președinție, Lula a fost considerat un bun președinte după ce a lansat mai multe reforme în educație (mese gratuite pentru 37 de milioane de elevi), politici ecologiste pentru reducerea defrișărilor din Jungla Amazoniană și programe sociale. Președinția sa a fost bine sincronizată cu creșterea economică.
S-a înțeles bine cu toți liderii globali: cu președintele republican George W. Bush și cu președintele democrat Barack Obama, cu liderul chinez Huo Jintao, cu liderii ruși Vladimir Putin și Medvedev, și s-a întâlnit chiar cu liderul suprem iranian Ali Khamenei, cu dictatorul cubanez Fidel Castro și cu dictatorul venezuelean Hugo Chavez. A denunțat invazia Irakului din 2003 și bombardarea Libiei din 2011.
Lula a putut să crească programele sociale și să plătească o datorie de 15 miliarde $ la FMI. El a detestat privatizările. Chiar și când a izbucnit criza financiară, care a lovit ca un tsunami în SUA și Europa, Lula a spus „în Brazilia, nu va fi mai mult decât o uma marolinha” (o mică undă de șoc).
Lula a avut și controverse: în 2004, s-a înfuriat public din cauza unui articol publicat pe New York Times de un jurnalist american stabilit în Brazilia. Acesta a scris că președintele brazilian ar avea probleme cu alcoolul.
Brazilia a ordonat reporterului Larry Rohter să părăească țara și i-a revocat viza. Lula a creat un Consiliu Național al Jurnaliștilor Braziliei pentru a monitoriza, disciplina și ghida jurnaliștii în munca lor. Criticii l-au acuzat de cenzură și încălcarea drepturilor a libertății de exprimare.
Lula a a avut și probleme cu legea: a fost condamnat pentru spălare de bani în iulie 2017 și a fot arestat în aprilie 2018. A petrecut 580 de zile în închisoare. A fost condamnat din nou la închisoare în februarie 2019 și eliberat în noiembrie.
Din 1980, el a devenit lider al Partidului Muncitorilor, o mișcare social-democrată, progresistă și populistă, care este împărțită în patru facțiuni – democrații socialiști, socialiștii secolului 21, catolicii de stânga și liberalii teologi.
Partidul nu are majoritate în Parlamentul bicameral al Braziliei: 64 de deputați din 513, 9 senatori din 81.
Din această cauză, guvernul condus de Lula și de vicepreședintele Geraldo Alckmin, este unul de coaliție, alcătuit din cinci partide de stânga: Partidul Social Democrat, Partidul Muncitorilor, Mișcarea Democratică Braziliană, Partidul Socialist Brazilian, Partidul Democratic Muncitoresc.
A câștigat alegerile prezidențiale din 2022 și a obținut cel de-al treilea mandat de la 1 ianuarie 2023. După ce a înfruntat atacurile de la 8 ianuarie asupra instituțiilor federale, el a început să aplice noi reforme economice.
A redus taxele pentru clasa mijlocie și a redus numărul orelor de muncă per săptămână de la 44 la 40 de ore. El a condus negocierile care au pavat către acordul Mercosur-UE.
A continuat să mențină relațiile strânse cu statele membre BRICS, inclusiv cu liderul chinez Xi Jinping și cu liderul rus Vladimir Putin, cu toate că a condamnat public invazia rusă a Ucrainei. Cu Venezuela condusă de Nicolas Maduro a avut relații călduroase.
Pe de altă parte, a criticat NATO și UE pentur că alimentează conflictul. El l-a criticat dur pe premierul israelian Benjamin Netanyahu pentru „genocidul din Fâșia Gaza”.Dacă cu democratul Joe Biden s-a înțeles bine, cu Trump mai puțin după ce liderul de la Casa Albă s-a declarat un susținător al lui Bolsonaro. L-a criticat pe Trump pentru că vrea să anexeze Groenlanda, Panama și Canada. „Este o lume plină de nebuni”, a spus președintele brazilian.
Flavio Nantes Bolsonaro este adversarul cu care se va bate Lula da Silva în cursa pentru realegerea sa ca președinte. Bolsonaro Junior aspiră să devină cel de-al 40-lea președinte al Braziliei.
Născut pe 30 aprilie 1981, în Rio de Janeiro, la Academia Militară din Agulhas Negras, el a avut o viață mai bună decât Lula. Tatăl său, Jair, a fost ofițer militar și s-a apucat de politică din 1991.
Mama lui, Rogeria, a intrat în politică din 1993. A divorțat de Jair în 1999, dar pe durata campaniei prezidențiale din 2018, ea l-a susținut. Jair s-a recăsătorit de două ori. Din 2007, soția sa, Michelle de Paula, cea care i-a fost prima doamnă, este politician de profesie și s-a preocupat de inițiative sociale pentru persoanele cu dizabilități.
Flavio a urmat studiile la Universitatea Candido Mendes, unde a studiat dreptul. A profesat ca avocat și antreprenor.
S-a apucat de politică din 2001, schimbând mai multe partide până în 2021, când s-a înscris în Partidul Liberal. A candidat fără succes la alegerile pentru primăria orașului Rio de Janeiro, dar a reușit să obțină mandatul de senator la alegerile parlamentare din 2018.
Tatăl său l-a medaliat cu Ordinul Meritului Naval pe durata comemorării Bătăliei de la Riachuelo din 1965.
Pe 5 decembrie 2025, Bolsonaro a anunțat public că va candida la președinția Braziliei. În mai 2026, a fost în vizită la Casa Albă, unde l-a întâlnit pe președintele american Donald Trump.
Bolsonaro este susțiunut nu doar de Trump, ci și de către președintele argenintian Javier Milei și președintele columbian Abelardo de la Espriella. Opoziția de dreapta este compusă din Partidul Liberal, Podemos, PSDB, Avante și NOVO.
Fostul ministru al Mediului, Marina Silva a avertizat că dacă Bolsonaro este ales președinte, Pădurea Amazoniană va fi în pericol, la fel cum a fost pe durata președinției tatălui său, care a ignorat defrișările și protejarea grupurilor indigene.
Sursa Foto: Facebook