WSJ: SUA pregătesc un atac masiv „scurt, dar intens” asupra Iranului după alegerile din 3 noiembrie. Țările din Golf, avertizate de Casa Albă

Statele Unite au avertizat mai multe țări din Golful Persic să se pregătească pentru un posibil conflict militar scurt, dar intens cu Iranul, după alegerile americane din 3 noiembrie. Washingtonul și Israelul pregătesc noi operațiuni, însă președintele Donald Trump nu a luat o decizie finală.

Administrația americană a avertizat mai multe state arabe din Golful Persic asupra posibilității declanșării unei noi campanii militare împotriva Iranului, după alegerile pentru Congresul Statelor Unite, programate pe 3 noiembrie. Potrivit The Wall Street Journal, avertismentele au fost transmise prin canale diplomatice și militare, în contextul intensificării pregătirilor americane și israeliene pentru o eventuală ofensivă.

Surse familiarizate cu discuțiile au declarat publicației americane că Washingtonul și Israelul analizează noi atacuri menite să slăbească capacitățile militare ale Teheranului și să determine conducerea iraniană să revină la negocieri.

Armata americană a început să își consolideze prezența în Orientul Mijlociu, inclusiv prin transferul unui sistem de apărare antirachetă Patriot din Texas. În același timp, militari americani au fost retrași din bazele considerate vulnerabile în cazul unor represalii iraniene.

Forțele SUA din regiune și-au refăcut stocurile de muniție, iar bombardierele și avioanele de vânătoare sunt pregătite pentru eventuale operațiuni aeriene. Un grup naval suplimentar, organizat în jurul unui portavion, și o unitate expediționară a infanteriei marine americane sunt pregătite să se alăture forțelor deja desfășurate în zonă.

Aproximativ 20 de nave militare americane ar urma să opereze în Orientul Mijlociu în luna noiembrie, deși unele unități navale ar putea fi înlocuite în cadrul rotațiilor planificate.

Trump analizează atacuri asupra infrastructurii și instalațiilor nucleare ale Iranului

Președintele Trump nu a autorizat deocamdată o nouă campanie militară, însă sursele citate de WSJ susțin că liderul american înclină spre aprobarea unei operațiuni de amploare după scrutinul din 3 noiembrie.

Printre obiectivele analizate se numără infrastructura iraniană și instalațiile nucleare. În paralel, administrația americană menține deschisă posibilitatea unui acord diplomatic, deși încercările mediatorilor regionali de a relansa negocierile nu au produs rezultate concrete.

„S-ar putea să mai facem o mică «Epic Fury» sau vor cădea la un acord”, a declarat Donald Trump, la un miting desfășurat săptămâna trecută, referindu-se la campania de bombardamente lansată de SUA și Israel în primăvară.

Casa Albă a refuzat să ofere detalii despre eventualele operațiuni, precizând că nu comentează „planuri militare sensibile care ar putea exista sau nu”.

„Președintele Trump păstrează toate opțiunile deschise pentru a se asigura că Iranul nu va putea avea niciodată o armă nucleară”, a transmis Casa Albă.

Anterior, Trump afirmase că nu va ordona noi atacuri împotriva Iranului înaintea alegerilor americane de la jumătatea mandatului prezidențial.

Potrivit oficialilor familiarizați cu pregătirile, mobilizarea militară urmărește să îi ofere președintelui mai multe variante de acțiune, în cazul în care decide reluarea bombardamentelor. Departamentul Apărării a precizat că responsabilitatea sa este pregătirea acestor opțiuni.

Israelul a elaborat, la rândul său, planuri operaționale și a identificat ținte pentru o posibilă ofensivă. Premierul Benjamin Netanyahu susține reluarea atacurilor, considerând că acestea ar putea slăbi conducerea iraniană și ar putea contribui, în cele din urmă, la înlăturarea regimului de la Teheran.

O nouă operațiune aeriană ar reprezenta o schimbare față de strategia de presiune economică aplicată de Washington în ultimele luni. Sancțiunile americane și blocada navală au afectat exporturile petroliere iraniene, au restrâns numeroase conexiuni aeriene și au perturbat transporturile comerciale terestre, accentuând dificultățile economice ale țării.

Analiștii citați de WSJ avertizează însă că reluarea bombardamentelor nu ar garanta acceptarea condițiilor americane de către Teheran.

Iranul a rezistat la peste 20.000 de lovituri americane și israeliene în cea mai intensă etapă a conflictului, continuând ulterior atacurile asupra navelor din Golful Persic și a forțelor SUA.

„Cred că una dintre cele mai mari greșeli pe care Israelul și Statele Unite continuă să le facă este să presupună că o nouă rundă de atacuri împotriva Iranului, inclusiv atacuri asupra infrastructurii critice sau eliminarea unor înalți oficiali, ar putea cumva să răstoarne regimul”, a declarat Danny Citrinowicz, fost ofițer al serviciilor militare de informații israeliene.

Citrinowicz consideră că o nouă ofensivă ar putea determina autoritățile iraniene să își consolideze pozițiile și să accelereze dezvoltarea programelor nucleare și de rachete.

Seth Jones, analist în domeniul apărării și securității la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS), apreciază că Trump ar putea folosi rezultatele unei eventuale operațiuni pentru a revendica o victorie militară și pentru a reduce ulterior implicarea americană în conflict.

„Nu cred că ceva va întârzia definitiv programul lor”, a declarat Jones, referindu-se la programul nuclear al Iranului.

Potrivit lui, o nouă campanie de bombardamente i-ar putea permite președintelui american să „înceapă să se retragă și să afirme că, de data aceasta, a întârziat din nou programul nuclear al Iranului”.

Iranul amenință cu represalii și își reconstruiește arsenalul de rachete

Autoritățile iraniene au avertizat, atât public, cât și prin canale diplomatice neoficiale, că vor răspunde unui nou atac militar prin lovituri asupra unor obiective economice și civile din Orientul Mijlociu.

Teheranul a transmis avertismente asemănătoare și înaintea confruntărilor precedente, când forțele iraniene au atacat baze militare americane, facilități diplomatice, infrastructură energetică și aeroporturi din statele Golfului. Riscul unor noi represalii intervine într-o perioadă în care Statele Unite și aliații regionali încearcă să își refacă stocurile de interceptori și echipamente de apărare antirachetă, diminuate în urma atacurilor iraniene anterioare.

În pofida pierderilor suferite în timpul operațiunilor americane și israeliene, Iranul dispune în continuare de un arsenal estimat la câteva sute până la câteva mii de rachete. În perioada de reducere a intensității confruntărilor, Teheranul a lucrat la consolidarea sistemelor defensive și la pregătirea unor noi planuri de ripostă.

Autoritățile iraniene asamblează inclusiv rachete balistice folosind componente aflate în depozite, iar oficialii israelieni și-au exprimat îngrijorarea față de ritmul reconstruirii capacităților militare ale Iranului.

În același timp, mediatorii din Orientul Mijlociu încearcă să readucă Washingtonul și Teheranul la masa negocierilor pentru a preveni o nouă escaladare. Discuțiile rămân însă blocate, Statele Unite insistând asupra programului nuclear iranian, în timp ce conducerea de la Teheran condiționează reluarea negocierilor de acceptarea propriilor cerințe.