• Publicat:
  • Actualizat:
Interviurile Gândul

Ministrul român care crede că Boc E MAI BUN decât Berlusconi și Papandreou. PLUS: Care este PLANUL B al Guvernului în cazul în care „explodează” zona euro

Ministrul român care crede că Boc E MAI BUN decât Berlusconi și Papandreou. PLUS: Care este PLANUL B al Guvernului în cazul în care „explodează” zona euro
Premierul României, Emil Boc este mai bun decât fostul premier al Greciei, Giorgios Papandreou și decât prim-ministrul demisionar al Italiei, Silvio Berlusconi, a declarat Sulfina Barbu, ministrul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, la Interviurile Gândul

Premierul României, Emil Boc este mai bun decât fostul premier al Greciei, Giorgios Papandreou și decât prim-ministrul demisionar al Italiei, Silvio Berlusconi, a declarat Sulfina Barbu, ministrul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, la Interviurile Gândul.

Motivul este, după cum susține ea, că Emil Boc a avut curajul de a impune măsuri de austeritate în ciuda sacrificiului politic pe care l-a făcut.

„Realitățile economice ne arată un lucru: politicienii care nu au curaj să ia măsuri, sau care sunt chiar populiști și demagogi, trebuie să plece. Mă refer aici la lucruri concrete. Primul ministru, cu guvernul din Grecia, au trebuit să plece. Domnul Berlusconi, în Italia, trebuie să plece”, a declarat Barbu.

Ministrul a adăugat că cele două demisii, una deja depusă și alta anunțată, în Grecia, respectiv Italia, sunt „un semnal pentru politicieni, la nivel european, că atunci când ești populist, când nu vrei să vezi că realitățile îți impun niște măsuri pe care trebuie să le susții, pleci din politică”.

Boc, mai bun decât Berlusconi și Papandreou pentru că are curaj

Întrebată de gândul dacă nu se poate vorbi despre același lucru și în România, respectiv despre retragerea din politică a celor care nu au avut rezultate, inclusiv a premierului Emil Boc, Barbu a răspuns, calm și răspicat că „premierul Emil Boc a fost atât de criticat în anii trecuți pentru măsurile pe care le-a luat, astfel încât a făcut contrariul domnului Berlusconi”. „A avut un comportament contrar comportamentului lui Berlusconi sau al lui Papandreou, din Grecia”, a adăugat ea.

Planul B include apelarea la banii FMI și ai CE din noul acord

Guvernul Boc are un plan B privind execuția bugetară de anul viitor, în cazul în care pe plan extern vor avea loc evenimente deosebite, cum ar fi ieșirea Greciei din zona euro sau intrarea în incapacitate de plată a Italie, după cum explică ministrul Muncii.

Acest plan B implică funcționarea statului, respectiv o execuție bugetară, în baza celor mai mici estimări ale principalilor indicatori pe care este fundamentat bugetul, respectiv creșterea economică și deficitul bugetar.

„Planul B, pentru ce este mai rău, este următorul: menținerea datelor pe care le avem în buget și pentru a doua jumătate a anului următor și accesarea banilor pe care îi avem prin acordul cu Fondul Monetar și Comisia Europeană”, a declarat Barbu.

Planul B al Guvernului Boc

Conform datelor prezentate la sfârșitul săptămânii trecute de președintele Traian Băsescu, confirmate ulterior de oficialii FMI și CE, bugetul pe anul viitor este fundamentat pe o creștere economică de 1,7%-2,7% din PIB și pe un deficit bugetar de 1,9% din PIB care poate urca, dacă economia va merge bine, până la 2,5% din PIB pe metodologia ESA 95, agreată de Uniunea Europeană. Conform metodologiei „cash” folosită până acum de către guvernele României, deficitul bugetar este calculat în funcție de veniturile obținute și de cheltuielile efective, respectiv de „chitanțele tăiate”.

Metodologic ESA 95 include la cheltuieli și cele pentru care nu s-a tăiat încă factura, respectiv include și angajamentele de plată, nu numai plățile efective.

Întrebată de ce Guvernul Boc nu a redus și mai mult ținta de deficit bugetar, eventual până la 0% din PIB, ministrul Muncii a declarat că acest lucru ar fi sufocat economia, respectiv că ar fi afectat creșterea economică.

Economiștii Comisiei Europene au anunțat joi că au redus prognoza de creștere economică a României pentru 2012 de la 3,7% din PIB la 2,1% din PIB, prognoză care este foarte aproape de scenariul „pesimist” al Guvernului, respectiv de 1,7% din PIB.

VEZI AICI interviul integral și cele mai importante declarații al ministrului Muncii

În același timp însă, CE a trimis un semnal puternic că nu are încredere în ținta de deficit bugetar asumată de Guvernul Boc. În timp ce, la nivel oficial, România s-a angajat să nu depășească un deficit bugetar de 3% din PIB, pe metodologia ESA, Comisia estimează un deficit bugetar de 3,7% din PIB, pe aceeași metodologie.

Cum la discuțiile privind fundamentarea bugetului au participat inclusiv oficiali ai Comisiei, prognoza CE ar putea fi interpretată în două feluri: fie Guvernul Boc nu a preluat această estimare mai pesimistă, fie Comisia nu crede că Executivul va fi capabil să implementeze măsurile necesare pentru a atinge ținta asumată, respectiv deficitul bugetar de 3% din PIB.

În bani, diferența de la 3% la 3,7% din PIB, în cazul deficitului bugetar înseamnă că vor fi cheltuite circa 900 de milioane de euro în plus, sau vor scădea veniturile.

Inchide