Cale extraordinară de atac a Parchetului în dosarul disidentului Gheorghe Ursu. Procurorii cer oficial casarea achitării torționarilor
Procesul torționarilor dizidentului anticomunist Gheorghe Ursu, ucis în închisoare de ofițerii Securității, poate fi redeschis. Reamintim că cei doi foști lucrători în aparatul represiv comunist au fost achitați pe 27 iulie 2023, prin decizie definitivă de Înalta Curte de Casație și Justiție. Astfel, la acea dată, instanța supremă a respins apelul urmașilor disidentului Gheorghe Ursu și al procurorilor împotriva lui Marin Pârvulescu și Vasile Hodiş.
Decizia judecătorilor a revoltat întreaga societate civilă, nu numai familia lui Ursu și procurorii. În consecință, urmași lui Ursu și Procuratura au anunțat la câteva ore de la decizia instanței că vor căuta o cale de atac extraordinară împotriva hotărârii. Miercuri, procurorii Secției judiciare din cadrul PÎCCJ au declanșat oficial recursul extraordinar, bazându-se pe noi documente de la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității.
Pe se bazează procurorii
Procurorii își motivează demersul prin faptul că au ajuns în posesia a noi probe și mărturii care la data procesului nu erau disponibile. În cuprinsul cererii de revizuire, procurorii Secției judiciare din cadrul PÎCCJ au arătat că aceasta se bazează pe fapte sau împrejurări care nu au fost cunoscute la soluționarea cauzei.
Astfel, pe 19 septembrie 2023, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a trimis Parchetului general „înscrisuri conținând date și informații, însoțite de detalii tehnice apreciate ca absolut relevante și necesare înțelegerii datelor prezentate, referitoare la fapte sau împrejurări care nu au fost cunoscute la soluționarea cauzei, acestea fiind completate pe 26 octombrie 2023 cu o serie de noi documente”.
„Procurorii au apreciat că rezultă date și împrejurări noi care nu au fost avute în vedere la soluționarea cauzei și care pot conduce la o soluție diametral opusă celei pronunțate, solicitând Curții de Apel București admiterea cererii de revizuire, anularea hotărârii atacate și, rejudecând, condamnarea a doi dintre inculpați și încetarea procesului penal față de cel de-al treilea (decedat în timpul judecății) pentru săvârșirea infracțiunii de tratamente neomenoase”, se arată în comunicatul Parchetului general.
Comunicatul oficial al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
În continuarea comunicatului de presă din data de 27 iulie 2023, Biroul de informare și relații publice este împuternicit să aducă la cunoștința publicului următoarele:
În cauza cunoscută generic sub denumirea de ”Dosarul Ursu”, în care PÎCCJ – Secția parchetelor militare a dispus trimiterea în judecată pe data de 1 august 2016, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a formulat în cursul zilei de astăzi o cerere de revizuire a hotărârii de achitare a inculpaților, rămasă definitivă prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție din data de 27 iulie 2023.
În cuprinsul cererii de revizuire, procurorii Secției judiciare din cadrul PÎCCJ au arătat că aceasta se bazează pe fapte sau împrejurări care nu au fost cunoscute la soluționarea cauzei privind pe disidentul anticomunist Gheorghe Ursu.
Astfel, Biroul de informare și relații publice este împuternicit să aducă la cunoștința publicului următoarele:
În cursul zilei de astăzi, 01.11.2023, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a formulat, în termenul prevăzut de lege, o cerere de revizuire a hotărârii de achitare a inculpaților trimiși în judecată de PÎCCJ – Secția parchetelor militare în cauza cunoscută generic sub denumirea de ”Dosarul Ursu”.
În cuprinsul cererii de revizuire, procurorii Secției judiciare din cadrul PÎCCJ au arătat că aceasta se bazează pe fapte sau împrejurări care nu au fost cunoscute la soluționarea cauzei.
Noi dovezi de la CNSAS
În mod concret, în lunile septembrie și octombrie 2023, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a trimis Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție o serie de înscrisuri conținând date și informații, însoțite de detalii tehnice apreciate ca absolut relevante și necesare înțelegerii datelor prezentate, referitoare la fapte sau împrejurări care nu au fost cunoscute la soluționarea cauzei și care dovedesc represiunea exercitată de Securitate și calitatea de disident a victimei Gheorghe Ursu.
Sprijinul Academiei Române
Totodată, în vederea documentării imparțiale și competente a realităților regimului comunist, cu precădere în ceea ce privește funcționarea aparatului de represiune a acestuia, dar și a celorlalte instituții ale regimului, PÎCCJ a primit sprijinul științific al Academiei Române, prin intermediul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga”, precum și al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), în calitatea sa de agenție guvernamentală specializată în investigarea crimelor comunismului. Astfel, în luna octombrie 2023, a fost înaintat Materialul documentar întocmit de IICCMER, în colaborare cu Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, însoțit de un material sintetic referitor la cazuistica și încălcările drepturilor omului în România în perioada 1980-1989.
Dosare fabricate
Așa cum se evidențiază în cererea de revizuire, faptele și împrejurările noi relevate de aceste materiale susțin o cu totul altă situație de fapt decât cea reținută de instanță și se circumscriu adevărului istoric, respectiv că represiunea a fost o trăsătură permanentă a regimului comunist, conflictul dintre societate și regim a reprezentat o constantă, regimul a continuat practicarea politicilor restrictive, interzicând orice manifestare publică pe care o considera drept un pericol la adresa stabilității sale și a disimulat represiunea politică prin folosirea anchetelor penale instrumentate de Miliție, ca paravan al acțiunilor de poliție politică.
Dovezi că Ursu era considerat oficial opozant politic
În ceea ce priveşte situaţia concretă a victimei Ursu Gheorghe, din noile înscrisuri reies elemente clare şi indubitabile ale faptului că acesta era considerat un opozant politic, iar faptele sale erau considerate ca făcând parte din categoria formelor celor mai grave de manifestare a opoziţiei faţă de regimul dictatorial al lui Nicolae Ceauşescu.
Prin urmare, prin raportare la documentele menționate, procurorii au apreciat că rezultă date și împrejurări noi care nu au fost avute în vedere la soluționarea cauzei și care pot conduce la o soluție diametral opusă celei pronunțate, solicitând Curții de Apel București admiterea cererii de revizuire, anularea hotărârii atacate și, rejudecând, condamnarea a doi dintre inculpați și încetarea procesului penal față de cel de-al treilea (decedat în timpul judecății) pentru săvârșirea infracțiunii de tratamente neomenoase.