„Bătălia” judecătorilor în cazul lui Georgescu. Ce argumente au adus magistrații pentru arestarea sau pentru eliberarea fostului candidat la prezidențiale. Gândul are motivarea arestării

Cei trei judecători de la Curtea de Apel București care au fost în completul care a decis arestarea lui Călin Georgescu la contestație pentru 30 de zile au avut opinii diferite. Doi dintre ei au decis încarcerarea fostului candidat la prezidențiale și au motivat, printre altele, că „există suspiciunea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele” și că Georgescu s-ar fi pregătit să plece din țară. Pe de altă parte, judecătoarea care a făcut opinie separată – și a spus că măsura controlului judiciar este suficientă – a susținut că nu este destul de bine conturată existența unui grup infracțional și acuzația de înșelăciune ar putea fi, de fapt, o relație comercială reală. Inițial, judecătorul de drepturi și libertăți decisese eliberarea lui Călin Georgescu și punerea sa sub control judiciar. Gândul a obținut documentul de la Curtea de Apel București și prezintă concluziile.

Practic, Călin Georgescu este acuzat de procurorii DIICOT de înșelăciune și constituirea unui grup infracțional organizat. Prejudiciul în acest caz s-ar ridica la 1,1 milioane euro.

Ce a susținut judecătoarea care a cerut control judiciar pentru Călin Georgescu:

• Nu era suficient conturată existența unui grup infracțional organizat. Judecătoarea a apreciat că probele nu demonstrau clar existența unei structuri stabile și organizate, cu roluri repartizate și acțiune coordonată în vederea unui scop infracțional comun. Simplul fapt că trei persoane ar fi participat la anumite activități nu este suficient pentru a demonstra existența unui grup infracțional organizat.
•  Existau neclarități serioase în privința acuzației de înșelăciune. Opinia separată subliniază că declarațiile persoanei vătămate s-au modificat în timp, inclusiv în privința participanților, locurilor întâlnirilor, rolurilor fiecărei persoane și destinației banilor. În plângerea inițială din 2022, Georgescu nu era indicat ca autor al înșelăciunii; implicarea sa a fost afirmată explicit ulterior, în 2024.
• Existau elemente care puteau indica și o relație comercială reală, nu neapărat exclusiv o schemă infracțională. Sunt menționate constituirea unei societăți în Dubai, demersurile pentru obținerea unei finanțări și declarația unui martor din zona bancară potrivit căreia Massimiliano Arena deținea efectiv o funcție la Wealth Bank. De asemenea, erau încă nefinalizate unele comisii rogatorii internaționale.
•  Unele probe ridicau probleme de verificare. În cazul unor conversații WhatsApp, judecătoarea observă că nu rezultau întotdeauna data, numerele de telefon folosite sau identitatea participanților, ceea ce afecta posibilitatea verificării autenticității și relevanței lor.

Ce au susținut cei doi judecători care au cerut arestarea lui Călin Georgescu:

• Există suspiciunea rezonabilă că inculpații au săvârșit infracțiunile imputate – constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. Instanța a apreciat că probele existente sunt suficiente în această fază procesuală, fără a fi necesar nivelul de certitudine cerut pentru condamnare. Prima instanță ajunsese deja la aceeași concluzie în privința existenței suspiciunii rezonabile.
• Instanța a considerat că există probe privind pregătirea unei eventuale sustrageri din țară, nu doar simple indicii. În special, a pus accent pe conversațiile confidențiale dintre cei doi inculpați, în care se discuta despre găsirea unei proprietăți în Italia, care să fie „securizată”, despre plecarea împreună cu copiii și alte persoane apropiate și despre necesitatea ca demersurile să nu fie detectate.
• Au fost considerate relevante discuțiile privind obținerea azilului politic în Italia. Potrivit motivării, Georgescu i-ar fi solicitat lui Rusen să facă demersuri pentru obținerea azilului politic atât pentru el, cât și pentru persoanele care îl sprijineau, fiind invocate inclusiv contacte în Italia care ar fi putut facilita procedura.
• Au contat documentele și obiectele găsite la percheziții. Curtea menționează echipamente de bruiaj găsite în autoturismul folosit de Georgescu, precum și documente de tip „Diplomatic Passport – Order of Malta”, „Diplomatic Id” și alte înscrisuri cu aparență diplomatică. Instanța a apreciat că explicația potrivit căreia documentul ar fi fost primit doar ca semn de apreciere din Italia minimaliza semnificația acestor probe.
• Din coroborarea acestor elemente, instanța a concluzionat că riscul de sustragere este actual, chiar dacă unele dintre pregătiri ar fi început în mai 2025. Motivul: între timp ancheta a avansat, au fost administrate probe noi și în septembrie 2026 s-a pus în mișcare acțiunea penală.
• Curtea a apreciat și că există un risc pentru buna desfășurare a procesului penal, ancheta fiind încă în desfășurare: urmau audieri de martori, percheziții informatice, examinarea comunicațiilor și obținerea unor probe prin ordine europene de anchetă.
• Sub aspectul faptelor cercetate, judecătorii au apreciat că nu era vorba, la acest stadiu, doar despre un litigiu comercial. Din coroborarea probelor rezulta suspiciunea că inculpații nu ar fi urmărit în realitate executarea obligațiilor contractuale, ci obținerea unui folos patrimonial injust prin inducerea și menținerea în eroare a persoanei vătămate pe o perioadă îndelungată. Prejudiciul avut în vedere depășea 1 milion de euro.
• În final, Curtea a reținut că lăsarea în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică și că simplul control judiciar nu este suficient pentru înlăturarea acestui pericol.

Călin Georgescu a fost arestat pentru 30 de zile

Călin Georgescu a fost arestat pentru 30 de zile după ce procurorii DIICOT au făcut recurs la decizia judecătorului de drepturi și libertăți de a-l lăsa liber, sub măsura controlului judiciar. Completul de Curtea de Apel București a făcut, inițial, opinie divergentă, adică unul dintre magistrați a decis arestarea, iar celalălt menținerea controlului judiciar. Un al treilea judecător, conform procedurii, a deliberat și, într-un final, decizia CAB a fost de arestare a fostului candidat la prezidențiale.