După divorț, familia Șoșoacă se reunește în fața instanței. Și Diana, și Silvestru, fostul soț, au fost trimiși în judecată pentru lipsire de libertate, lovire și alte violențe în cazul jurnaliștilor italieni

Diana Șoșoacă a fost trimisă în judecată pentru lipsire de libertate, lovire și alte violențe în cazul jurnaliștilor italieni, anunță Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. La momentul respectiv, Diana Șoșoacă era Senator în Parlamentul României.

Trimitere în judecată într-un dosar privind infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal

Procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală a dispus trimiterea în judecată a doi inculpați sub aspectul săvârșirii următoarelor infracțiuni:

• Patru infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal, săvârșite de o inculpată care avea calitatea de senator în Parlamentul României la data comiterii faptelor, actualmente europarlamentar și
• Patru infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal și o infracțiune de lovire sau alte violențe, reținute pentru cel de al doilea inculpat, persoană fără calitate specială.

Din rechizitoriul întocmit în cauză a rezultat următoarea situație de fapt:

În data de 10 decembrie 2021, cei doi inculpați au lipsit de libertate  patru persoane (trei persoane vătămate și un martor), care fuseseră invitate în incinta cabinetului de avocat din București al inculpatei în vederea realizării unui interviu.

În același context, cel de al doilea inculpat a exercitat acte de violență asupra uneia dintre persoanele vătămate, lovind-o cu pumnii în zona umărului și peste braț și smulgându-i masca sanitară de pe față.

Procurorul a reținut că acțiunea de lipsire de libertate a fost generată de nemulțumirea inculpatei cu privire la întrebările adresate de una dintre  persoanele vătămate (jurnalist) și nicidecum de  comiterea unor infracțiuni de către persoanele vătămate, acestea  fiind supravegheate pe tot parcursul interviului de către celălalt inculpat și un martor.

Totodată, în rechizitoriu s-a reținut faptul că la momentul comiterii infracțiunii inculpata a avut calitatea de senator în Parlamentul României, exercitând astfel o funcție de demnitate publică. Potrivit legii, deputații și senatorii beneficiază de protecția autorității pe durata exercitării mandatului de parlamentar, fiind purtători ai autorități publice de stat. Inculpata beneficia la data faptei de imunitate parlamentară pentru opinii politice, aspect reglementat de dispozițiile art. 20 – 22 din Legea nr. 96/2006 și art. 72 din Constituție. Astfel, imunitatea parlamentară este limitată la opinii politice, respectiv pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului cu privire la care deputații și senatorii nu pot fi trași la răspundere juridică.

Deputații și senatorii pot fi urmăriți și trimiși în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, conform art. 23 din Legea nr. 96/2006.

Rechizitoriul a fost transmis Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța competentă să judece cauza.

Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă, spre judecare, situaţie care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumției de nevinovăţie.

Conform informațiilor Gândul, este vorba de Diana Șoșoacă și cazul în care o echipă de jurnaliști din Italia ar fi fost agresați de senatoare.

Cazul în care Diana Șoșoacă este acuzată de lipsire nelegală de libertate își are originea într-un incident petrecut la 10 decembrie 2021, în timpul unui interviu acordat unei echipe a televiziunii italiene RAI Uno, din care făcea parte jurnalista Lucia Goracci. Întâlnirea, organizată la cabinetul de avocatură al acesteia din București și având ca temă pandemia de COVID-19, a degenerat într-un conflict între politiciană, jurnaliști și persoanele aflate la fața locului.

Potrivit informațiilor comunicate ulterior de Poliția Română, jurnaliștii ar fi încercat să părăsească încăperea după întreruperea interviului, însă ușa ar fi fost închisă, iar aceștia nu ar mai fi fost lăsați să plece până la sosirea polițiștilor. În timpul intervenției, soțul de la acea vreme al Dianei Șoșoacă ar fi agresat un agent de poliție și pe jurnalista italiană. Lucia Goracci a depus o plângere penală pentru lipsire de libertate și lovire sau alte violențe. La rândul său, Diana Șoșoacă a susținut că ea ar fi fost victima unei agresiuni și a formulat plângeri împotriva jurnaliștilor pentru violarea vieții private, violarea sediului profesional și alte fapte. De asemenea, acuzațiile sale potrivit cărora jurnaliștii ar fi sustras documente sau ar fi avut droguri asupra lor nu au fost confirmate în urma verificărilor poliției.

Ancheta a continuat mai mulți ani, iar în octombrie 2025 Parchetul General a pus în mișcare acțiunea penală împotriva Dianei Șoșoacă pentru un total de 11 presupuse infracțiuni. Printre acestea se numără patru fapte de lipsire de libertate în mod ilegal, alături de acuzații referitoare la ultraj și la promovarea unor idei sau personalități asociate fascismului, legionarismului, antisemitismului și negării Holocaustului. Diana Șoșoacă a respins acuzațiile și a afirmat că dosarul ar reprezenta o formă de presiune și persecuție politică.

La 28 aprilie 2026, Parlamentul European a aprobat ridicarea imunității sale parlamentare, permițând autorităților judiciare române să continue procedurile. Ridicarea imunității nu reprezintă însă o hotărâre de condamnare și nu stabilește vinovăția persoanei cercetate, ci permite desfășurarea anchetei sau a unui eventual proces. Până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive, Diana Șoșoacă beneficiază de prezumția de nevinovăție.