Directorul ANP: “Avem în vedere mai multe reforme, inclusiv în domeniul execuțional penal și abordări care să ne scoată din automatisme!”
Administrația Națională a Penitenciarelor este un colos în interiorul căruia sunt custodiate 25.280 de persoane care au încălcat legea. În regim închis, semideschis sau deschis. Instituția este catalogată a fi de siguranță națională, pentru că acolo, în spatele gratiilor există și persoane violente, foarte periculoase, cu un comportament antisocial cunoscut inclusiv prin recidivă sau prin acțiuni infracționale pe care le continuă chiar și în timpul detenției. La această oră, în regim de maximă siguranță există, conform statisticii ANP, 1.651 de bărbați și 64 de femei. Și în această instituție, angajații urmăresc cu atenție și îngrijorare deciziile Executivului care se află într-un moment extrem de delicat, în care deficitul bugetar major a obligat Coaliția să ia măsuri dintre cele mai dure, dar necesare pentru a nu trece sub linia de demarcație a agențiilor de rating care să ne plaseze în categoria junk.
OUG nr. 36/2025 vizează modificarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prin limitarea sporurilor pentru condiții periculoase sau vătămătoare la cel mult 300 de lei brut lunar, pentru toți salariații din sectorul public (n.r.- personalului din învățământ, sănătate, cultură, justiție, administrație publică, sistemul de apărare națională etc). Și la ANP există acest spor, atribuit prin lege tocmai pentru că în acest domeniu chiar se lucrează în condiții periculoase, spre deosebire de unele instituții unde acest spor este dat fără o motivație reală.
Veniturile proprii din munca prestată cu persoane private de libertate se ridică la 50 milioane lei
În interviul realizat la Gândul Exclusiv, noul director general al ANP, Geo Bogdan Burcu, a subliniat că această diminuare a sporului de condiții vătămătoare ar putea fi privită ca o “contribuție a sistemului” la sacrificiul pe care toți ceilalți în fac. Ce impact va avea?
“Evident că există tensiuni și se așteaptă analizele noastre care sunt în curs de desfășurare la nivel de sistem, să vedem care este impactul real atât pe oameni, cât și pe investiții sau ce mai avem la nivel de sistem în raport de buget. Am avut astăzi (n.r.-3 iulie 2025) o întâlnire, o comisie mixtă dialog social la nivelul Ministerului Justiției. Am promis colegilor din cadrul organizațiilor sindicale că vom reveni cu niște cifre exacte, inclusiv cu scenarii la care lucrăm, neavând acum niște date concrete.
În cadrul discuției respective, evident că am abordat și ce am dori noi să facem, să creștem veniturile proprii obținute la nivelul unităților penitenciare. Și aici avem în vedere atât munca prestată cu persoanele din custodie, dar avem și niște terenuri existente pe lângă unitățile penitenciare, unde există gospodării agrotehnice, unele funcționale, altele arendate și unele, din păcate, din lipsa unor modificări legislative, neutilizate.
Anul acesta, de la începutul anului, am obținut ca venituri proprii din munca prestată cu persoane private de libertate 49.288.000 lei fără TVA, deci aproximativ 50 de milioane lei obținute până în prezent inclusiv în luna mai”.
În regim de prestări servicii lucrează acum aproximativ 2.300 persoane private de libertate, dar mai sunt și alte persoane care lucrează în interesul locului de deținere – la activități de servire sau de curățenie.
“Aveam o medie de 2.000 de persoane angrenate în activități de prestări servicii. Am obținut această sumă de aproximativ 50 de milioane de lei și avem în vedere o abordare, o creștere a numărului acestora până la sfârșitul anului și ulterior, printr-un dialog mai bun cu beneficiarii de forță de muncă, cu persoane private de libertate…
Noi avem o dificultate. Forță de muncă există. În unele zone, puterea economică a unor regiuni ale României nu e una care să permită o scoatere din penitenciar pentru muncă atât de mare pe cât am putea noi oferi, iar în alte părți, deși există solicitări, nu avem suficienți oameni cu care să supraveghem persoanele angrenate în astfel de activități productive.
Însă avem în vedere și niște abordări comune, pentru a identifica niște soluții de monitorizare electronică, astfel încât să fie necesarul un număr mai mic de colegi care să supravegheze pe cei care ar fi implicați în astfel de activități productive”.
Cu cât au crescut creditele date deținuților pentru fiecare zi de muncă
La Ministerul Justiției, împreună cu conducerea Administrației Națională a Penitenciarelor se află în analiză un plan de reformare a sistemului care cuprinde propuneri pentru realizarea unor obiective necesare îmbunătățirii activității instituției, inclusive cel legat de creșterea veniturilor din munca prestată cu deținuți.
“Avem astfel de abordări, inclusiv de a face munca mai atractivă pentru persoanele din custodie pentru ca ei să reușească să obțină anumite tipuri de recompense care să-i facă interesați în a participa la astfel de activități productive.
O primă modificare chiar este pe circuit – modificarea unei decizii privind creditarea deținuților pentru activitățile la care participă. Și am crescut un pic creditele acordate pentru fiecare zi de muncă, de la trei credite la cinci credite. (…) Să știți că din 25.280 câți avem, mulți dintre ei nu au posibilități bănești și singura sursă de venit o constituie doar ce pot obține din munca prestată la nivelul sistemului penitenciar. În legătură cu reforma, sunt multe idei puse pe masă, pe care le analizăm.
Eu n-aș vrea să intru în concret mult, pentru că nu vreau să generez nici așteptări, nici temeri, nici nemulțumiri. Cei care mă cunosc, și mă cunosc de mulți ani, știu abordarea pe care o am. Dintotdeauna am vrut să fac și chiar am făcut”.
“Nu iau în calcul disponibilizări, pentru că abia funcționăm cu cei 13.212 angajați”
Întrebat dacă printre obiectivele vizate de planul de reformă se află și reechilibrarea schemei de personal la nivel central și în teritoriu, directorul ANP, Bogdan Burcu, a detaliat acest subiect pornind de la deficitul de personal existent la nivelul întregii instituții.
“Așa cum v-am explicat anterior, la un deficit cronic de personal, dacă ne raportăm la ce nevoie ar avea sistemul, nu neapărat la schemă, posturi prevăzute, evident că nu îmi iau în calcul disponibilizări de personal, pentru că abia funcționăm cu cei 13.212 angajați, dar să mai și pierdem dintre ei! Însă, cu siguranță, explorăm, analizăm idei inovatoare de a funcționa altfel, de a mai reduce din fluxuri, de a gândi altfel activitățile, astfel încât nevoia de personal să nu mai fie atât de pregnantă.
Dacă am rămâne în modul în care funcționăm în prezent, ar fi nevoie de cei 7.000 de oameni lipsă. Și atunci trebuie să gândim un alt mod de a aborda sistemul penitenciar și modul lui de organizare și funcționare. Explorăm tot soiul de idei. Nici aici n-aș vrea să intru în detalii până nu finalizăm dezbaterile interne la nivelul specialiștilor. Ulterior vom merge la consultare și cu partenerii noștri de dialog social, dar toate se vor petrece destul de repede. Nu avem de gând să lungim acest proces mult”.
Guvernul a aprobat anul trecut, prin memorandum, relocarea în afara oraşelor a penitenciarelor din Craiova, Târgu Jiu, Miercurea Ciuc şi Brăila, dar și a alor unități penitenciare. Conform comunicatului transmis la acel moment, construirea unităţilor noi de detenţie se va face cu respectarea normelor obligatorii privind condiţiile de cazare a persoanelor private de libertate, iar terenurile sau construcţiile rămase ulterior relocării unităţilor penitenciare vor putea prelua funcţiuni de utilitate publică, în beneficiul comunităţii locale şi în acord cu interesul public. Acest obiectiv nu a fost încă atins.
La Gândul Exclusiv, șeful ANP a explicat care este situația actuală a realizării acestor obiective.
“Da, au fost două memorandumuri care vizează relocarea mai multor unități Oradea, Satul Mare, Târgu Mureș, Craiova, Miercurea Ciuc, Târgu Jiu etc, ale unităților care sunt în interiorul orașelor, în afara lor. Penitenciarele, în mare parte, au o infrastructură învechită, comunistă, care nu mai corespunde nici cerințelor de securitate, nici nevoilor standardelor europene de custodiere, cele pe care ni le-am asumat în momentul în care am aderat la Uniunea Europeană”.
Vorbind despre condițiile din spatele gratiilor pe timp de caniculă și despre imposibilitatea de a fi dotate toate penitenciarele cu aer condiționat, directorul general al ANP a subliniat că atunci când penitenciarele au fost construite, nu s-a avut în vedere factorul climatic.
“Din păcate, ele nu au fost dozate la un astfel de necesar de consum de electricitate și atunci investițiile sunt destul de mari în a moderniza infrastructura, inclusiv electrică, dar și prin relocări, atunci când, evident vor exista și suficienți bani pentru astfel de relocări.
Nu avem relocările, pentru că nu avem infrastructura. Trebuie să relocăm în penitenciare care se vor construi. Există această dorință de a reloca în exteriorul orașelor, pentru că, desigur, se generează și un disconfort, mai ales dacă penitenciarele sunt în centrul orașelor. Ai misiuni de desfășurat, de prezentat la instanțe de judecată…
Mai sunt unii cetățeni supărați, nemulțumiți de utilizarea semnalelor acustice și luminoase pentru prezentarea la timp a deținuților către instanțele de judecată. Desigur, înțelegem și îmi pare rău de disconfortul creat, însă pentru a ajunge la timp nu avem o altă posibilitate decât aceea de a aborda astfel executarea unei misiuni”.
Ce spune directorul ANP despre sinuciderile din penitenciare
În spațiul public, de câte ori a avut loc un eveniment tragic, știrile zilei au punctat subiectul.
De la începutul anului până acum au fost deținuți care au recurs la actul sinucigaș, fără ca cineva să cunoască vreodată motivele pentru care aceștia au luat această decizie. Ar putea fi astfel de cazuri descoperite la timp, s-ar putea lua măusri pentru prevenirea unor astfel de tragedii?
“Se fac eforturi consistente de către colegi. Noi avem o strategie de diminuare a comportamentelor agresive la nivelul sistemului penitenciar. Echipe multidisciplinare, psihologi, educatori. Persoanele care sunt identificate ca având un risc de suicid, desigur, sunt atent monitorizate, incluse în programe destinate pentru prevenirea suicidului.
Însă, la circa 25.000 de oameni în custodie și un rulaj mare de intrări și ieșiri, sunt și situații de oameni care ne scapă și iată că am avut cinci cel puțin asemenea cazuri de la începutul anului până în prezent (…)
Dacă noi am fi cunoscut măcar intențiile, cu siguranță ne aplecam și mai mult asupra persoanelor respective, să vedem cu ce probleme se confruntă. Însă, în viața unor oameni apar și vești sau situații familiale care te fac să iei câteodată și o decizie extremă, să alegi să-ți pui capăt zilelor.
E o tragedie și o situație care ne întristează și căutăm soluții să nu avem nici măcar un caz. Credeți-mă, toți managerii de la nivelul sistemului au ca obiectiv să se preocupe să aibă ZERO cazuri de suicid în unitățile pe care le coordonează și vă dați seama că ei sunt evaluați inclusiv sub aspectul acestui criteriu. Desigur, acum trebuie văzut și în ce măsură puteau fi prevenite, dacă au fost întreprinse toate activitățile, dacă persoanele erau cunoscute, cum au fost cazate…”, a declarat Bogdan Burcu la Gândul Exclusiv.
Obiectiv managerial: concursuri transparente, bazate pe meritocrație!
Federația Națională a Sindicatelor din ANP a tras numeroase semnale de alarmă, în ultima perioadă, cu privire la nereguli generate de managementul fostului director Dan Halchin și și-au exprimat nemulțumirea în legătură cu modul în care au fost desemnați, fără transparență, directori de penitenciare pe bază de pile, relații sau cunoștințe. Sindicaliștii vor meritocrație și speră că lucrurile se vor schimba. Aflat la începutul de mandat, dar cu o vechime de 23 de ani în ANP, actualul director este optimist.
“Să știți că pe aceste numiri temporare discuții au fost dintotdeauna. Până la urmă se aleg dintre colegii care au experiența necesară să conducă sectoare sau unități penitenciare. Suntem, de regulă, mai mulți colegi evaluați în momentul în care iei o decizie.
Însă, având în vedere că investești pe un temporar, cu răspunderea conducerii unei entități penitenciare, cu un număr de oameni în custodie, cu un număr de angajați pe schema unității respective, cauți să alegi persoana cea mai potrivită, ținând cont și de problemele prin care unitatea trece la momentul respectiv.
Cea mai bună soluție ar fi organizarea de concursuri, însă dinamica la nivelul personalului este una totuși ridicată și nu avem atâta timp pentru a constitui comisiile care ar trebui organizate la nivelul Ministerului Justiției. (…)
În pachetul de reformă legislativă pe care îl avem în vedere, gândim și niște mecanisme mai fluide și mai rapide de organizare a unor concursuri transparente, pe bază de principii și meritocrație. Eu pot să vă spun ce am făcut de când am venit eu încoace în ceea ce privește funcțiile de conducere noi, adică de poziții de director de unitate care au apărut prin vacantare, fie că au renunțat unii dintre colegi, s-au pensionat sau s-au luat niște măsuri de încetare a unor împuterniciri acolo unde au mai fost probleme semnalate.
Au fost vacantări, unele voluntare, unele în care s-a considerat că e necesară o revigorare a activităților la nivelul echipei sau, mă rog, au fost câteva cazuri la nivel de sistem în care am abordat situația, fie făcând o rotație a directorilor în cadrul altor unități penitenciare, unde s-ar fi potrivit mai bine ca profil problemelor unității respective, fie pentru a dinamiza un dialog care intrase într-o situație de sincopă, ca să spun așa, la nivelul unităților respective, iar acolo unde au apărut vacantări – vă dau exemplu unității Craiova, unde în cadrul echipei din cadrul ANP a fost cooptat, ca director general adjunct, directorul unității respective într-o procedură în care am cerut celor care și-au dorit să-și asume răspunderea unității respective, pe baza unui CV și a unei viziuni manageriale pe patru ani a entității respective, am făcut o analiză și, desigur, după un interviu cu fiecare dintre persoanele respective, am ales una dintre ele.
În primul rând trebuie să-ți dorești să-ți asumi răspunderea. Nu e un lucru ușor”.
Tangente la cazul Udrea. “Îmi doresc o abordare bazată pe riscuri”
Ultima întrebare a vizat modul în care unui deținut, Elena Udrea, nu i s-a acordat nicio învoire în timpul executării pedepsei pentru a fi alături de fetița ei, deși alte persoane cu infracțiuni mai grave au parte de astfel de învoiri în perioada detenției.
Întrebat dacă este normală o astfel de atitudine care pare a fi fost cel puțin discriminatorie, directorul general al ANP, Bogdan Burcu, nu a fugit de întrebare și a explicat inclusiv modul în care speră să fie reformat domeniul execuțional penal.
“Legislația actuală, așa cum este ea, oferă un cadru uneori subiectiv de a-ți asuma o răspundere în a acorda cuiva un astfel de beneficiu sau nu.
Sigur că există condiții și criterii prevăzute de legislație pentru cei care ajung să fie recompensați cu un astfel de tip de recompensă, de permisiune de ieșire din penitenciar. Nefiind un drept, fiind doar o vocație, rămâne la aprecierea unei comisii care sigur are un mod de a funcționa, ca și în ceea ce privește judecătorii, când își formează propria convingere dacă omul poate primi sau nu un astfel de beneficiu și validează sau invalidează.
Acuma, sigur, uman, eu văd niște lucruri într-un fel. Avem în vedere și abordări care să ne scoată din automatisme și să ne îndrepte către om. Avem în vedere mai multe reforme, inclusiv în domeniul execuțional, penal.
Însă, momentan, până nu vedem structurate ideile care vor fi dezbătute inclusiv la nivel de specialiști și în spațiul public, n-aș putea să vă spun, dar îmi doresc o abordare bazată pe riscuri și să nu mai sancționăm încă o dată și noi, sistem penitenciar, pe cineva care a fost sancționat de către instanță, de societate, prin instanțele de judecată.
Acum știți cum este, se întâmplă la nivel de sistem penitenciar, ca urmare unor analize ale unor comisii, să fi fost luate și niște măsuri destul de dure cu unii dintre colegi care au avut o abordare și atunci sigur că, în urma unor astfel de situații, unii devin mai reticenți în a-și asuma o răspundere în ceea ce privește o persoană sau alta.
Sigur că ține de aprecierea fiecăruia și cât de mult e dispus să-și asume niște riscuri atunci când validează o permisiune din penitenciar. Eu pot să vă spun că, de când am venit, numărul permisiunilor de ieșire din penitenciar validate la nivelul Administrației Naționale a Penitenciarelor cu siguranță a crescut!”.
(Interviu realizat la Gândul Exclusiv în data de 3 iulie 2025 )
Recomandările autorului: