Dosarul ”Bunicuța ucraineană”. Dificultățile de infiltrare a ofițerilor în grupul care „livra” cetățenie română pe bani. Un „spion” MAI a fost retras

Anchetatorii care au lucrat în dosarul celor două femei care produceau falsuri pe bandă rulantă iar apoi le introduceau în circuitul actelor privind dobândirea cetățeniei unor străini au întâmpinat reale dificultăți legat de „infiltrarea” în „organizația criminală” pentru a putea colecta probe și a desluși mecanismul pus la cale de autoare și protagoniști.

Gândul a putut consulta documentație relevantă din dosarul aflat la instanță în care cele două femei, Maria Dimitriu și Valerica Șapera, au fost arestate preventiv pentru fapte de fals, luare și dare de mită și trafic de influență.

Astfel se arată în actele dosarului de la instanță „din investigații incipiente a rezultat că numita Dimitriu Maria acționează într-un mod precaut, luându-și toate măsurile de prevedere în momentul întâlnirii cu persoanele care intenționează sa obțină cetățenia română în mod fraudulos, racolând numai persoane de încredere, împrejurări în care era imposibilă stabilirea pe bază de alte probe certe”.

Din acest motiv, explică procurorii, ofițerii care au lucrat la caz au fost nevoiți să introducă investigatori sub acoperire care să afle nume, detalii, să deslușească modul de operare și să vadă către ce cercuri conduc acțiunile celor două protagoniste.

Primul investigator care a ratat infiltrarea

Astfel, la nicio lună de la preluarea dosarului de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, în 12 septembrie 2025 s-a dispus autorizarea folosirii în cauză, în calitate de investigator sub acoperire a unui ofițer de poliție judiciară de la Direcția de Operațiuni Speciale.

Potrivit celor din dosarul de la instanță se pare că primul investigator sub acoperire nu ar fi reușit infiltrarea în cercul femeii, motiv pentru care el a fost retras.

„Din procesul verbal întocmit în cauză de către investigatorul sub acoperire XXXXX XXXXXXX nume de cod, a rezultat faptul că a desfășurat activități operative specifice, fără a reuși abordarea sau infiltrarea pe lângă numita Dimitriu Maria.

De asemenea, investigatorul sub acoperire a apreciat ca fiind oportună identificarea și utilizarea în cauză a unui colaborator, cu un profil social apropiat de cel al susnumitei, colaborator ce va avea rolul de a facilita infiltrarea și obținerea datelor și informațiilor referitoare la activitatea infracțională a persoanelor implicate”, se arată în dosar.

A doua oară a fost cu noroc

După raportul primului investigator, Direcția de Operațiuni Speciale a decis să încerce introducerea în cauză a unui colaborator cu identitate atribuită. Acesta a avut pare-se rolul de a identifica potențiali viitori colaboratori cu identitate reală care să fie abordați fără a ridica suspiciuni chiar de către grupare.

Astfel, a fost identificat un străin care are ședere pe teritoriul României din decembrie 1995, care a absolvit Facultatea de Automatică din cadrul Universității Politehnica București.

El a povestit anchetatorilor că „în cursul anului 2025, după obținerea permisului de ședere în România, s-a gândit să întreprindă demersuri pentru obținerea cetățeniei române”.

„Astfel a obținut informații referitoare la implicarea numitei Dimitriu Maria în activitatea de facilitare a obținerii, contra unor sume de bani, a cetățeniei române, pentru cetățeni străini.

De asemenea martorul a declarat că este de acord să colaboreze cu organele de urmărire penală și și-a dat consimțământul să fie autorizat în cauză în calitate de colaborator cu identitate reală”, se mai arată în dosar.

Instructaj

În acel moment, anchetatorii Direcției de „spionaj” civil a MAI au decis că aceasta este persoana potrivită care trebuie infiltrată în gruparea care „rezolva” cetățenia pentru străini.

După perfectarea tuturor procedurilor legale colaboratorul cu identitate reală descoperit de DOS a fost instruit de ofițeri „că activitățile pe care le va desfășura trebuie să se limiteze la cercetarea activității infracționale într-un mod în principal pasiv, fără a exercita o anumită influență asupra făptuitorilor, astfel încât să nu incite la săvârșirea unei infracțiuni, care altfel nu ar fi fost săvârșită, cu scopul de a face posibilă stabilirea infracțiunii, și anume de a oferi probe și de a înlesni formularea de acuzații penale”.

Astfel, colaboratorul cu identitate reală a trecut la treabă și a avut o serie de întâlniri atât cu Maria Dimitriu, cât și cu alte persoane care o ajutau pe aceasta în demersurile presupus infracționale, fiecare dintre aceste întâlniri fiind documentate și înregistrate conform dispozițiilor judecătorului de drepturi și libertăți care a autorizat actele de cercetare specială.

În activitățile sale de documentare colaboratorul cu identitate reală a folosit inclusiv sume de bani puse la dispoziția anchetatorilor DOS de procurorii PICCJ, bani cu care urmau plătiți artizanii mecanismului clandestin de obținere a cetățeniei române, așa cum vom arăta într-un viitor material pe Gândul.

Amintim că cele două femei sunt în prezent arestate preventiv după ce Curtea de Apel București a menținut mandatele emise pe numele celor două de către Tribunalul București.

Tribunalul București a emis, la finalul lunii iulie, două mandate de arestare preventivă pe numele Mariei Dimitriu și a Valerica Șapera, cele două femei care împreună cu un ucrainean creau documente pe linie genealogică care să ateste că cetățeni total străini de România ar fi avut părinți sau bunici de naționalitate română sau ucraineană.

Despre cazul tunisianului cu descendenți din România

„Aceasta a lăsat martorul să creadă că ar avea influență asupra membrilor din comisia pentru acordarea cetățeniei din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie, pe care ii va determina să urgenteze, până la finele anului 2026, procedura de soluționare a unei cereri de redobândire a cetățeniei române, depusă la ANC la data de 25.02.2026.”, au povestit la momentul declanșării dosarului surse judiciare pentru Gândul.

Acestea au afirmat atunci că cele două femei reținute de procurorii PICCJ ar fi dezvoltat o metodă extrem de ingenioasă pentru redobândirea cetățeniei în cazul „clienților lor”.

Astfel, susțineau acestea, se punea problema stabilirii faptului că un cetățean tunisian ar fi avut părinți români, dar bunici de origine ucraineană.

Concret, ne-au mai explicat sursele la acel moment, la începutul lui octombrie 2025, Maria Dimitriu i-a pretins unei persoane (martor ) suma de 5000 de euro, necesară pregătirii dosarului pentru depunerea la Autoritatea Națională de Cetățenie în vederea redobândirii cetățeniei române, deși cunoștea că acesta este cetățean tunisian și nu are ascendenți născuți pe teritoriile României Mari, înainte de 1940.

Foloseau ascendentul asupra unor funcționari pentru a convinge străinii

„În acest sens, inculpata i-a creat martorului convingerea că are influență asupra funcționarilor ANC si l-a asigurat că la depunerea dosarului nu vor fi probleme, întrucât va fi însoțit de un avocat, iar cererea va fi primită de un funcționar cu care are relații apropiate. Suma de bani, respectiv 5000 euro a fost remisă la data de 06.11.2025 de către martor inculpatei și unui cetățean ucrainean”, parafrazează sursele noastre din actele dosarului.

Apoi în perioada 07.11.2025-26.01.2026, la solicitarea femeii și a cetățeanului ucrainean, persoane neidentificate aflate pe teritoriul Ucrainei, ar fi plăsmuit actele de stare civilă ale bunicilor materni ai martorului, respectiv extrase din Registrul de Stat al actelor de stare civilă a cetățenilor din Ucraina, certificate de deces emise de autoritățile ucrainene și altele de genul acesta.

Ucraineanul, povestesc sursele noastre, ar fi făcut mai multe deplasări din România în Ucraina, unde prin intermediul legăturilor sale ar fi falsificat actele de stare civilă ale bunicilor martorului.

Urmare falsificării  acestor acte, exemplifică sursele Gândul, la final ar fi rezultat că „cei doi s-au născut anterior anului 1940, în regiunea, Odesa (regiunea Odesa nefiind inclusă în granițele României Mari din perioada interbelică – n.n), actele de căsătorie ale bunicilor, actele de deces ale bunicilor martorului”.

Aceste acte plăsmuite, mai susțin sursele precizate, ar fi fost date tunisianului, care a fost sprijinit apoi, la data de 25.02.2026, cu depunerea cererii de redobândire a cetățeniei române.

După acest moment, femeia ar fi determinat un funcționar din cadrul Autorității Naționale de Cetățenie, neidentificat până în acest moment, să înregistreze în evidențele instituției un număr de cinci cereri pentru redobândirea cetățeniei române pentru un număr de cinci persoane, fără ca aceste persoane să se prezinte personal în fața funcționarului de la registratura autorității.

Fabrica de bunici români din Ucraina

Investigația arată cum prima inculpată, o femeie cu dublă cetățenie (moldovenească și română), a convins un cetățean tunisian că îi poate obține cetățenie română prin redobândire, deși bărbatul nu avea nicio rudă în România. Femeia i-a cerut 5.000 de euro și i-a promis că un avocat și un funcționar apropiat din cadrul ANC vor rezolva depunerea dosarului fără probleme.

„În perioada 07.11.2025-26.01.2026, la solicitarea inculpatei și a cetățeanului ucrainean, persoane aflate pe teritoriul Ucrainei au plăsmuit actele de stare civilă ale bunicilor materni ai martorului, respectiv extrase din Registrul de Stat al actelor de stare civilă a cetățenilor din Ucraina, certificate de deces emise de autoritățile ucrainene etc,” se arată în comunicat.

Potrivit surselor, una dintre cele două femei reținute, care are cetățenie româno-ucraineană, ar fi falsificat actele bunicilor materni ai tunisianului, introducând în circuitul fictiv o stare de fapt nereală.

Cu aceste acte, femeile l-ar fi ghidat pe „client” la Autoritatea Națională pentru Cetățenie, iar în același mod ar fi procedat și în cazul altor patru persoane. Aceste persoane, care încercau să redobândească cetățenia, nici măcar nu ar fi ajuns în fața funcționarilor de la această autoritate fără intervențiile celor două femei reținute de procurori.

Flagrant de 7.500 de euro pentru urgentarea dosarului la ANC

Cea de-a doua inculpată a intrat în schemă primăvara aceasta, când i-a cerut aceleiași persoane suma de 7.500 de euro. Femeia susținea că banii erau destinați membrilor Comisiei pentru Cetățenie din cadrul ANC, pe care îi determina să urgenteze cererea depusă în februarie, astfel încât ordinul de aprobare să fie emis până la finalul anului 2026.

„La data de 28.07.2026, inculpata a fost prinsă în flagrant după ce primise de la persoana în cauză suma de 7500 euro. La data de 18.11.2025, prima inculpată a determinat un funcționar din cadrul Autorității Naționale de Cetățenie să înregistreze în evidențele instituției un număr de 5 cereri pentru redobândirea cetățeniei române fără ca aceste persoane să se prezinte personal.”