Dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990 ajunge pentru a doua oară în camera preliminară a instanței supreme. Cine e judecătorul care va da pronunțarea în 28 ianuarie

Peste câteva zile, în 28 ianuarie, Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să se pronunțe, în cameră preliminară, pe fond, în marele și tergiversatul dosar al Mineriadei din 13-15 iunie 1990. În urmă cu doi ani, după ce ICCJ a stabilit că procurorii militari de la PICCJ sunt obligați să finalizeze ancheta după contestațiile depuse de Marian Moroșanu, zis Ceaușescu, Radu Viorel și Asociația 13-15 iunie 1990, cauza a fost restituită la Parchetul General pentru refacerea de la zero a urmăririi penale cu termen de finalizare 31 iulie 2024.

De 36 de ani se așteaptă pedepsirea celor vinovați de atrocitățile de la Mineriada din 13-15 iunie 1990

Istoria acestui dosar este foarte lungă. Timp de 36 de ani, procurorii au tergiversat ancheta, iar când a fost trimis la instanță, în 2020, s-a constatat nelegalitatea rechizitoriului întocmit de procurorii militari şi s-a dispus excluderea tuturor probelor administrate în cursul urmăririi penale, menținând decizia din luna mai 2019 a judecătorului de camera preliminară.

„Constată neregularitatea rechizitoriului nr. 47/P/2014 din 12 iunie 2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Parchetelor Militare, sub următoarele aspecte: sub aspectul nelegalităţii constând în lipsa dispoziţiei de începere a urmăririi penale pentru faptele pretins comise de inculpaţii Iliescu Ion, Roman Petre, Voiculescu Gelu Voican, Măgureanu Virgil şi Florescu Mugurel Cristian în perioada 11-12 iunie 1990; sub aspectul nelegalităţii urmăririi penale efectuate în cauză după redeschiderea urmăririi penale în ceea ce priveşte comiterea infracţiunii de crime împotriva umanităţii în varianta normativă a uciderii unor persoane (art. 439 alin. (1) lit. a); în ceea ce priveşte descrierea faptelor reţinute prin actul de sesizare în sarcina inculpaţilor, indicarea şi analiza mijloacelor de probă”, se arată în această decizie a judecătorului.

Instanţa a constatat nulitatea mai multor acte de urmărire penală, respectiv rezoluţii ale Parchetului Militar, printre care şi cea din 9 iunie 2005, prin care s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de Ion Iliescu.

Astfel, judecătorul a dispus atunci excluderea tuturor probelor administrate în cursul urmăririi penale și restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Parchetelor Militare.

Secția Parchetelor Militare a refăcut ancheta de la zero. Alte audieri pe bandă rulantă, dar cu concluzii aproape identice după excluderea probelor declarate nule de instanță.

În data de 28 ianuarie 2026, ICCJ, prin judecătorul Alexandru Mihalcea se va pronunța, pe fond, în camera preliminară asupra legalității și temeiniciei noului probatoriu din noul dosar. Prea multe lucruri nu s-au schimbat, fiind vorba de aceiași opt inculpați:

– Ion Iliescu, la data faptelor președinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională și președinte ales al României,
– Petre Roman, la data faptelor prim-ministru al Guvernului provizoriu al României,
– Gelu-Voican Voiculescu, la data faptelor viceprim-ministru al Guvernului provizoriu al României,
– Virgil Măgureanu, la data faptelor director al Serviciului Român de Informații,
– Adrian Sârbu, la data faptelor consilier al prim-ministrului Guvernului provizoriu,
toți sub aspectul săvârșirii de infracțiuni contra umanității, în variantele normative prev. de art. 439 alin. 1 lit. a) (4 subiecți pasivi secundari), lit. f) (2 subiecți pasivi secundari), lit. g) (1311 subiecți pasivi secundari ), lit. j) (1211 subiecți pasivi secundari) Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal.
– Miron Cozma, la data faptelor lider de sindicat,
sub aspectul săvârșirii de infracțiuni contra umanității, în variantele normative prev. de art. 439 alin. 1 lit. f) (doi subiecți pasivi secundari), lit. g) (800 subiecți pasivi secundari), lit. j) (715 subiecți pasivi secundari ) Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal.
– gl. (r) Vasile Dobrinoiu, la data faptelor comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofițeri a Ministerului de Interne,
sub aspectul săvârșirii de infracțiuni contra umanității, în variantele normative prev de art. 439 alin. 1 lit. f (1 subiect pasiv secundar), lit. g (417 subiecți pasivi secundari ), lit. j (417 subiecți pasivi secundari 7) Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal.
– col. (r) Petre Peter, la data faptelor comandant al Unității Militare 0575 Măgurele, aparținând Ministerului de Interne, sub aspectul de infracțiuni contra umanității, în variantele normative prev de art. 439 alin. 1 lit. g (733 subiecți pasivi secundari), lit. j (733 subiecți pasivi secundari) Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal.

Omoruri, violuri, răniți și peste 1.200 de persoane lipsite de libertate

Conform rechizitoriului aflat pe masa judecătorului de la ICCJ la acest moment, în iunie 1990, cei mai înalți factori decizionali în statul român la acel moment – Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu-Voican Voiculescu, ajutați de alte persoane apropiate puterii sau care o sprijineau, printre care Virgil Măgureanu – directorul Serviciului Român de Informații și Adrian Sârbu– consilierul prim-ministrului, au lansat o politică de represiune împotriva populației civile din capitală, în urma căreia au fost ucise patru persoane, două persoane au fost violate, s-a vătămat integritatea fizică și/sau psihică a peste 1300 de persoane şi au fost persecutate prin lipsirea nelegală de libertate peste 1.200 de persoane.

Începând cu 22 aprilie 1990, în Piața Universității din București a avut loc o manifestație care a durat mai multe săptămâni, până la data de 13 iunie 1990.

Manifestanții se opuneau puterii instaurate în România după evenimentele din decembrie 1989, cereau ferm interzicerea promovării în funcții publice la înalt nivel a unor personaje cu trecut de activist de partid, înființarea unei televiziuni libere și alte astfel de solicitări de factură democratică.

În marea convulsie a societății cu nucleu format în Piața Universității, Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu-Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu şi alte persoane din conducerea statului sau a Frontului Salvării Naţionale au lansat un atac împotriva manifestanților aflați fizic în Piața Universității, care reprezenta în fapt un pretext menit să mascheze acțiunea represivă împotriva persoanelor care au participat anterior la aceste manifestații, în special liderii de opinie, precum și împotriva oricărei persoane care manifesta o oarecare formă de opoziție sau care se încadra în categorii care, în opinia lor, puteau manifesta o potenţială opoziţie, în special studenţi, intelectuali sau persoane care exprimau apropierea de valorile occidentale.

“Grup criminal de tip sistemic”

Un rol important în crearea cadrului de punere în aplicare a atacului a constituit-o comunicarea publică, manipulativă, insidioasă cu privire la pericolul pe care îl reprezentau manifestanții pentru valorile democratice.

Procurorul de caz a subliniat în rechizitoriu că, pentru punerea în aplicare a atacului, conducerea statului, în special „Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu-Voican Voiculescu și conducerea Serviciului Român de Informații, respectiv Virgil Măgureanu, cu participarea lui Adrian Sârbu, consilier al prim-ministrului, au constituit un grup criminal de tip sistemic, eterogen, de natură politică, administrativă, militară și civilă, înlăuntrul căruia a fost implicat un număr mare de persoane, cu o contribuție de natură și conținut diferite la fapte produse la o scară impresionantă.

În tabloul infracțional, persoanele care au efectuat în mod fizic actele de natură criminală au ocupat o poziție inferioară în ierarhia grupului, însă conceperea și orchestrarea comiterii infracțiunilor a revenit conducerii politice a statului român de la acel moment, prin persoanele menționate.

Din probele administrate a rezultat conivența la nivelul planificării și orchestrării planului infracțional, Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu-Voican Voiculescu și Virgil Măgureanu jucând rolurile-cheie, însă modalitatea prin care au ales să o pună în aplicare a fost prin intermediul altor persoane neparticipante la înțelegere”.

Acțiunea represivă a avut caracterul unui atac generalizat și sistematic, în cadrul căruia au fost comise următoarele fapte:
1. moartea prin împușcare a 4 persoane;
2. violul a două persoane;
3. vătămarea integrității fizice sau psihice a unui număr total de 1.311 persoane;
4. persecutarea prin privarea nelegală de dreptul fundamental la libertate și siguranță și restrângerea acestui drept, pe motive de ordin politic, a unui număr total de 1.211 persoane.

Ion Iliescu nu va mai răspunde pentru crimele din timpul Mineriadei

Pronunțarea din 28 ianuarie 2026 este foarte importantă. Dacă, pe fond, judecătorul de cameră preliminară va lua decizia de a se trece la judecarea dosarului, se pot face contestații, iar dacă acestea vor fi respinse, dosarul va intra pe linie dreaptă și am putea avea, după 36 de ani de așteptare, un adevăr judiciar clar, precum și eventuale condamnări.

Numai că, din, cei opt inculpați, la final, instanța va decide soarta a șapte dintre ei, întrucât Ion Iliescu a decedat și se va lua act de încetarea de drept a procesului în cazul său fără a mai exista vreo tragere la răspundere penală.

Judecătorul Alexandru Mihalcea, care urmează să se pronunțe în 28 ianuarie, a fost promovat la ICCJ după ce, la Curtea de Apel București, a făcut parte din completul care, alături de fosta judecătoare Camelia Bogdan (exclusă din magistratură) a condamnat lotul ICA, în frunte cu Dan Voiculescu, la ani grei de pușcărie.

Foto: Mediafax

AUTORUL RECOMANDĂ:

• File din rechizitoriul „Mineriadei”. Proba existenței a cel puțin două violuri săvârșite în public.„Această practică a fost tolerată de la cel mai înalt nivel!”
• Dosarul Mineriada, DEZVĂLUIRI din rechizitoriu. Cine le-a incendiat și devastat locuințele lui Corneliu Coposu și Ion Rațiu / Au fost furate bunuri