Decizie ÎCCJ privind dreptul la diurnă pentru procurorii din cadrul Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ)

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a pronunțat luni, 20 aprilie 2026, dacă o decizie privind veniturile magistraților. A fost soluționată sesizarea referitoare la interpretarea dispozițiilor art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Norma analizată reglementa acordarea diurnei pentru procurorii care au activat în cadrul Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ). În urma ședinței de luni, 20 aprilie 2026, s-a stabilit că acordarea selectivă a remunerației poate genera un tratament diferențiat contrar principiului egalității prevăzut de Tratatul UE, arată MEDIAFAX.

Decizie ÎCCJ privind dreptul la diurnă pentru procurorii din cadrul Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ)

Ce arată decizia ÎCCJ

„În ședința publică din data de 20 aprilie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție, constituită în Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a soluționat sesizarea formulată de Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 447/1/2026.

FLASH NEWS Tim Cook a anunțat că se va retrage de la conducerea Apple. Care este ultima zi a acestuia la cârma companiei

00:12

ULTIMA ORĂ Incendiu de proporții la C.E.T Vest în București. Pompierii intervin cu 10 autospeciale

00:11

Sesizarea a vizat interpretarea dispozițiilor art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum acestea au fost clarificate prin Decizia nr. 13 din 13 martie 2023 a Instanței supreme, prin raportare la principiul egalității de tratament consacrat de dreptul Uniunii Europene.

În urma examinării sesizării, Înalta Curte a admis, în parte, sesizarea și a stabilit că indemnizația prevăzută de art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 constituie un element de remunerare în sensul dreptului Uniunii Europene, iar acordarea sa selectivă, în absența unei diferențe obiective și verificabile în conținutul sau valoarea muncii efectiv prestate de categoriile de beneficiari față de cele de non-beneficiari, este susceptibilă să producă o diferență de tratament incompatibilă cu principiul egalității de tratament consacrat de Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și de prevederile art. 20, 21 și 31 alin. (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, astfel cum acestea au fost dezvoltate în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene.

În esență, instanța supremă a reținut că acest drept salarial trebuie analizat ca element de remunerare din perspectiva standardelor europene referitoare la egalitatea de tratament. Prin urmare, acordarea sa numai anumitor categorii de magistrați nu poate fi justificată exclusiv printr-un criteriu formal, în lipsa unor diferențe reale, obiective și verificabile privind activitatea efectiv desfășurată.

Totodată, a fost respinsă, ca inadmisibilă, sesizarea referitoare la chestiunea de drept privind interpretarea efectelor aceleiași decizii, respectiv dacă acest drept trebuie considerat element al indemnizației de încadrare, apreciind că această fusese deja lămurită anterior. Hotărârea este obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă”, anunță ÎCCJ.

Autorul recomandă:

• Lia Savonea, președintele ÎCCJ, trage un semnal de alarmă: „O justiție puternică nu se apără prin izolare și nu se construiește din inerție”
• Apelul celor 118. Procurorii cer eliminarea din dosarele de evaziune a expertizei financiare impuse de Înalta Curte de Casație și Justiție
• 1.000 de euro, prețul pentru integritatea judecătorilor CCR? Ce spune șefa instituției despre câștigurile care garantează adăpostul de influențe

Sursă foto: Mediafax  Foto