Cererea lui Dragnea de eliberare, pasată din nou Înaltei Curți de Casație și Justiție

Publicat: 18 02. 2020, 08:22
Actualizat: 18 02. 2020, 14:34
DEZVĂLUIRI. Liviu Dragnea rupe tăcerea din penitenciar: ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO

Fostul lider PSD și șef al Camerei Deputaților Liviu Dragnea s-a prezentat din nou în fața judecătorilor, cu solicitarea expresă de a fi pus în libertate. Principalul motiv invocat de Dragnea: decizia CCR care a invalidat constituirea completurilor de trei judecători în dosarele de corupție de la Curtea Supremă. 

Liviu Dragnea, încarcerat din mai 2019 la Penitenciarul Rahova, a fost adus din nou marți la Tribunalul București.

Tribunalul Bucureşti a evitat să ia o decizie în dosarul în care Liviu Dragnea contestă pedeapsa de 3 ani şi 6 luni de închisoare primită pentru instigare la abuz în serviciu în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman.

Tribunalul a decis că nu are competență să îi judece solicitarea și a trimis-o Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie, instanţă care i-a respins în luna ianuarie o cerere identică. Fostul lider al PSD a contestat decizia de condamnare prin mai multe căi extraordinare, iar până acum magistrații i-au respins trei cereri de eliberare.

Dragnea a fost adus la Tribunalul București în jurul orei 12.00.

Îmbrăcat în costum, Dragnea a fost adus în sala de judecată cu cătuşe la mâini şi băgat în boxa arestaţilor, după care cei doi avocaţi care îl reprezintă, Flavia Teodosiu şi Corneliu Liviu Popescu, au cerut voie să stea de vorbă cu el câteva minute, scrie Agerpres.

Magistratul care se ocupă de acest caz, Manuela Orzaţă, a ridicat din oficiu o excepţie, spunând că Tribunalul Bucureşti nu are competenţa să judece această contestaţie la executare.

Avocaţii lui Dragnea au cerut respingerea acestei excepţii, susţinând că acţiunea introdusă de fostul lider al PSD nu se bazează pe norme legale interne, ci pe prevederi CEDO.

Totodată, Corneliu Liviu Popescu s-a arătat deranjat de faptul că procurorul de şedinţă mesteca gumă în timpul procesului. „Cererea noastră se referă la starea de detenţie. Nu am invocat nicio enormă internă, ci prevederi CEDO. Noi ne referim la legalitatea detenţiei, iar competenţa aparţine instanţei de executare, care este Tribunalul Bucureşti. Mestecând gumă domnul procuror, poate nu am fost eu atent ce a spus. O mestecă ostentativ în continuare, doamnă preşedintă”, a spus Popescu.

Liviu Dragnea a declarat că, după ce i s-a respins o cerere de recuzare a judecătoarei Orzaţă, Tribunalul vrea acum să mute procesul la altă instanţă, plângându-se că în acest ritm va ajunge să își termine mandatul de executare a pedepsei până când va avea o decizie. „Nu am pregătire juridică, dar constat că, după o cerere de recuzare şi o cerere de abţinere respinse, acum Tribunalul vrea să mute la altă instanţă. Cred că în ritmul ăsta o să ajungem să se judece când se va termina mandatul”, a afirmat Dragnea.

Tribunalul Bucureşti a decis că această instanţă nu are competenţa materială de a judeca contestaţia la executare depusă de Liviu Dragnea. Decizia a fost luată de judecătoarea Manuela Orzaţă, care anterior a mai făcut o cerere de abţinere în acest proces.

Astfel, contestaţia la executare depusă de Liviu Dragnea se va judeca la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţă care i-a respins în luna ianuarie o solicitare identică.

Știrea inițială

Liviu Dragnea solicită să fie eliberat de îndată din penitenciar, motivul fiind acela că a fost condamnat de o instanță nelegal constituită. Dragnea își fundamentează solicitarea pe o decizie controversată a CCR,

La termenele anterioare, avocaţii lui Liviu Dragnea au solicitat recuzarea judecătoarei care se ocupă de acest caz, Manuela Orzaţă, pe motiv că ea ar fi semnat o cerere adresată de Forumul Judecătorilor din România către CSM de apărare a independenţei sistemului judiciar faţă de două categorii de afirmaţii făcute de Liviu Dragnea „într-o manifestaţie publică şi într-o emisiune politică”. Cererea de recuzare a fost respinsă.

De la încarcerarea sa, în luna mai 2019, Liviu Dragnea a făcut mai multe încercări de a ieşi din penitenciar, prin introducerea în instanţe a două căi extraordinare de atac, însă cererile sale au fost respinse.

Care este motivul pentru care a fost condamnat Dragnea

Conform rechizitoriului întocmit de DNA, Floarea Alesu, director executiv al DGASPC Teleorman, în schimbul unor foloase necuvenite, a procedat la menţinerea ilegală în posturi a două angajate – Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica.

Cele două nu s-au prezentat la serviciu şi nici nu au prestat vreuna dintre activităţile înscrise în contractul lor de muncă semnat cu DGASPC Teleorman, desfăşurându-şi de fapt activitatea la sediul Organizaţiei PSD Teleorman, a arătat DNA.

Potrivit procurorilor, Dragnea a determinat-o pe Stoica să se angajeze şi să fie remunerată în cadrul Direcţiei de Protecţia Copilului Teleorman. El a mai fost acuzat că a contribuit, prin influenţa pe care o avea în calitate de preşedinte al CJ Teleorman, ca Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica să fie menţinute în funcţie la DGASPC Teleorman.

Ce a decis CCR despre completurile specializate în cazurile de corupție

La scurt timp după condamnarea lui Dragnea, Curtea Constituțională s-a pronunțat pe sesizarea privind conflictul dintre Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) pe tema constituirii completurilor specializate în cazurile de corupție, obiecție făcută de vicepreședintele de atunci al Camerei Deputaților, Florin Iordache.

CCR a decis în iulie 2019 că există un conflict între Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) pe tema constituirii completurilor specializate în cazurile de corupție, însă majoritatea experților erau de părere că decizia nu afectează condamnările definitive.

Motivarea deciziei CCR, în octombrie 2019, a redus șansele unei eventuale contestații în anulare pentru Liviu Dragnea, condamnat definitiv la 3 ani si 6 luni de inchisoare in dosarul angajarilor fictive din Teleorman.

Potrivit motivării CCR, sub incidența deciziei intră cauzele înregistrate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justitie si solutionate de aceasta in prima instanta anterior hotararii Colegiului de conducere a Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr.14 din 23 ianuarie 2019, în măsura în care nu au devenit definitive.