Motivele pentru care Călin Georgescu mai stă o lună după gratii în dosarul de înșelăciune de la DIICOT. Judecătorii susțin că faptele rămân grave și după prima lună de la declanșarea anchetei

Judecătorii Curții de Apel București, care au decis prelungirea cu 30 de zile a arestării preventive în cazul fostului candidat la alegerile prezidențiale din 2024, Călin Georgescu și a omului de afaceri Ionel Rusen, arată în motivarea lor că faptele celor doi sunt grave, probele anchetatorilor validate la momentul luării măsurii arestării preventive nu s-au schimbat sau nu au fost răsturnate de alte probe și că măsura preventivă în cazul celor doi respectă durata rezonabilă de timp prevăzută de CEDO.

Judecătorii Curții de Apel București arată mai precis că până la momentul prelungirii măsurii arestării preventive în cazul celor doi nu a existat nicio răsturnare concretă de probe, nici măcar în ceea ce privește noua anchetă a DIICOT în cazul prezidențiabilului, care a căutat microfoanele anchetatorilor cu un specialist în vila sa din Mogoșoaia, dar nici în ceea ce privește acuzațiile concrete în cazul faptei de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și constituirea unui grup infracțional organizat.

Dosarul de cercetare al DIICOT are la bază plângerea omului de afaceri Răzvan Leu care a acuzat că de ani de zile Ionel Rusen și Călin Georgescu nu îi înapoiază o sumă de 1,1 milioane de euro pe care el a transmis-o acestora după ce cei doi i-ar fi lăsat de înțeles că îi pot obține o linie de creditare de peste șase milioane de euro la o entitate bancară din străinătate precum și inițierea sa într-o afacere cu metale prețioase.

Curtea de Apel își întărește decizia de arestare prin prelungire

„Probatoriul actual al cauzei este credibil și oferă, în continuare motive pertinente, suficiente și serioase de a crede în implicarea inculpaților în comiterea infracțiunilor pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală împotriva inculpaților.

În plus, organele de urmărire penală vor proceda la identificarea și audierea martorilor rezultați din punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică/ percheziții informatice; efectuarea perchezițiilor informatice și studierea materialelor rezultate în urma acestei activități, respectiv a comunicațiilor purtate prin intermediul aplicațiilor de comunicare ce folosesc traficul de internet; atașarea la dosarul cauzei a actelor de procedură efectuate prin intermediul cererilor de asistență judiciară internațională în materie penală; soluționarea cauzei, conform art. 327 Cod procedură penală”, încep motivarea cei doi judecători ai Curții.

În aceste coordonate, scriu aceștia ”judecătorii de drepturi și libertăți din cadrul Curții constată, pe baza evaluării gravității faptelor, a modului și a circumstanțelor de comitere a acestora, că sub aspect probatoriu nu a intervenit o situație de schimbare a temeiurilor ce au stat inițial la baza luării măsurii arestului preventiv, iar în continuare măsura este necesară și proporțională”.

Georgescu și Rusen, încă sunt un pericol

„În analiza celei de-a doua condiții prevăzute de art. 223 alin.(2) Cod procedură penală, respectiv înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, prin privarea de libertate a inculpaților, se au în vedere natura și modalitatea concretă de comitere a faptelor, gravitatea deosebită a acestora, împrejurările în care inculpații au acționat, urmările produse, precum și sentimentul de insecuritate ce a fost creat în rândul comunității, ca urmare a comiterii presupuselor infracțiuni.

În concret, starea de pericol pentru ordinea publică, fără a se identifica sau suprapune cu pericolul social al faptei penale, presupune, pe de o parte, o rezonanță a faptei respective în comunitate, o reacție colectivă față de o stare de lucruri negative, iar, pe de altă parte, o sumă de elemente care vădesc necesitatea izolării inculpatului de comunitate, elemente ce rezidă din natura și modalitatea concretă de săvârșire a infracțiunii”, scriu cei doi magistrați de drepturi și libertăți care au prelungit măsura celor doi.

CEDO nu este neglijat de judecători

„Cu privire la justificarea măsurii arestării preventive pe motivul necesității protejării ordinii publice, CEDO a admis că anumite infracțiuni pot suscita o „tulburare a societății” de natură să justifice o detenție preventivă, dată fiind gravitatea deosebită a unor fapte și reacția particulară a opiniei publice în anumite situații( Lettellier c. Franței).

Reținând acest lucru alături de elementele care particularizează faptele imputate inculpaților, se constată că măsura dispusă de completul de drepturi și libertăți din cadrul Curții la data de 29.09.2026 corespunde scopului prevăzut de art. 202 alin. 1 Cod procedură penală și corespunde tuturor exigențelor ce garantează dreptul la libertate și siguranță al persoanelor, drept care permite ingerințe în contextul în care acestea sunt prevăzute lege, justificate și proporționale: deși jurisprudența convențională este pe deplin aplicabilă în toate statele semnatare, totuși ea nu presupune o implementare automată, de timp șablon, ci o analiză particularizată nevoilor fiecărei societăți și a profilului psiho-social al fiecărui individ în parte.

Este adevărat că detenția preventivă trebuie să aibă un caracter excepțional, starea de libertate fiind starea normală și nu poate fi prelungită dincolo de limitele rezonabile, însă, în jurisprudența constantă a CEDO, aprecierea limitelor rezonabile ale unei detenții provizorii se face luându-se în considerare circumstanțele concrete ale fiecărui caz pentru a vedea în ce măsură „există indicii precise cu privire la un interes public real care, fără a fi adusă atingere prezumției de nevinovăție, are o pondere mai mare decât cea a regulii generale a judecării în stare de libertate”.

Or, faptele pentru care inculpații sunt cercetați sunt de o gravitate și o periculozitate extrem de ridicată, în raport de datele concrete ale cauzei”, notează Curtea în motivare.

Trebuie privați de libertate

„Curtea apreciază că se impune privarea de libertate a inculpaților Georgescu Călin și Rusen Ionel, în raport de circumstanțele comiterii faptelor și de valoarea estimată a prejudiciului și consideră că starea de pericol pe care lăsarea în libertate a inculpaților o prezintă pentru ordinea publică, precum și materializarea riscului ca inculpații să săvârșească alte fapte de natură penală pot fi înlăturate numai prin dispunerea celei mai severe măsuri preventive.

Completul de judecători de drepturi și libertăți apreciază că măsura arestării preventive apare ca întrunind cerințele de necesitatea și proporționalitate în raport cu gravitatea faptei și cu periculozitatea inculpaților.

Sub aspectul circumstanțelor personale, Curtea constată că nu au intervenit modificări în situația inculpaților care să justifice revocarea măsurii preventive și lăsarea în libertate a acestora.

Argumentele susținute de apărătorii aleși ai inculpaților, referitoare la conduita și circumstanțele personale ale acestora, precum și lipsa antecedentelor penale nu sunt suficiente pentru lăsarea acestora în libertate, la acest moment procesual fiind contrabalansate de gravitatea faptelor și modalitatea de săvârșire a acestora, iar lipsa antecedentelor penale reprezintă o stare de normalitate socială și juridică”, conchid cei doi judecători care au motivat concret necesitatea prelungirii aretului preventiv în cazul celor doi inculpați.

Curtea nu crede în „minimalizările” avocaților

„Completul de drepturi și libertăți din cadrul Curții reține că a fost analizată împrejurarea dacă arestarea preventiva este proporțională cu gravitatea acuzației adusă inculpaților și necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia, respectiv asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, a împiedicării sustragerii inculpaților de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni.

În plus, astfel cum s-a reținut cu autoritate de lucru judecat în prin încheierea nr. 1035/DL din data de 29.09.2026, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția I Penală, în dosarul nr. … Completul de judecată a adăugat existența probelor, nu doar a indiciilor, din care rezultă suspiciunea rezonabilă că cei doi inculpați au făcut pregătiri de orice natură pentru a părăsi țara și a se sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată (discuțiile confidențiale, purtate între cei doi inculpați în spațiu privat, din care rezultă că inculpatul Georgescu Călin îi solicita inculpatului Rusen Ionel să-i găsească un imobil pe teritoriul Italiei, care să aibă și o anexă „pentru servitori”, astfel încât să fie „securizat”, să „intre sub incidența legii italiene”, să ia „copiii și gata” și „sigur, oamenii mei”, „important e să nu detecteze nimeni nimic.

Asta mă interesează cel mai mult. Să nu care cumva să se afle, să nu care cumva să existe vreun miros de orice gen”, iar cu privire la ancheta derulată, urmare a sesizării persoanei vătămate și de care ambii inculpați sunt interesați, se afirmă de către inculpatul Rusen Ionel că organele de anchetă trebuie să facă comisie rogatorie în Anglia, ceea ce este complicat, ambii continuând discuția în referire la ridicarea controlului judiciar pentru ca inculpatul Georgescu Călin să aibă libertate de deplasare; discuțiile din luna mai 2025 dintre cei doi inculpați, din care rezultă că inculpatul Georgescu Călin îi solicită lui Rusen Ionel să efectueze demersuri pentru obținerea unui azil politic, atât pentru el, cât și pentru oamenii care îl sprijină, invocând legăturile pe care le are în acest sens, respectiv un fost șef, procuror în Italia, care îi este prieten foarte bun și care îl va ajută cu toată procedura; procesele-verbale de percheziție domiciliară și percheziție auto din 21.09.2026 -, din care rezultă că au fost identificate echipamente de bruiaj, ridicate din autoturismul utilizat de către inculpatul Georgescu Călin, înscrisuri referitoare la Wealth Bank, ridicate de la locația folosită de inculpatul Rusen Ionel, document cu mențiunea „Diplomatic Passport – Order of Malta” emis pe numele Georgescu Călin în calitate de „Senator” valabil în perioada „15.05.2025 – 14.05.2030”, „Diplomatic Id” emis pentru „Senator Georgescu Călin/Prior of United States of America”, document emis de „E.A.T.M. – European Asian Trade Mission – Vienna/Austria”pe numele „Georgescu Călin” cu valabilitate în perioada „15.05.2025 – 14.05.2030”; publicația online din 21.09.2026, potrivit căreia Ambasada Ordinului Suveran Militar de Malta în România a transmis o reacție oficială, arătându-se că: „Am citit în publicația dumneavoastră informația privind descoperirea unei cărți de identitate diplomatice presupus emise de Ordinul Suveran Militar de Malta pe numele unei persoane. […] Confirmăm, de asemenea, că persoana în cauză nu este membru al Ordinului Suveran Militar de Malta și că noi nu am emis niciodată un asemenea document.”).

În consecință, multiplele demersuri efectuate și cronologia evenimentelor expuse în precedent exced tezei susținute de apărare, în sensul că, în speță, s-ar fi urmărit de către inculpatul Georgescu Călin doar achiziționarea unei simple locuințe în Italia, iar explicația oferită cu privire la pașaportul emis de un pretins Ordin de Malta, care i-ar fi fost trimis de o cunoștință din Italia, ca semn de apreciere, este doar o încercare de minimalizare a importanței mijloacelor de probă descoperite cu ocazia percheziției domiciliare și auto din 21 septembrie 2026.

În speță, deși din probele administrate până în prezent, rezultă că actele de pregătire în vederea sustragerii au debutat în cursul lunii mai 2025, având în vedere că la acel moment cauza se afla în cursul urmăririi penale in rem, inculpații apreciind ancheta ca fiind „în adormire” și fără probe, cercetările au continuat și au fost administrate mai multe mijloace de probă, care au susținut efectuarea în continuare a urmăririi penale, respectiv punerea în mișcare a acțiunii penale în septembrie 2026, conturându-se, așadar, suspiciunea rezonabilă de săvârșire a infracțiunilor de către aceștia, astfel încât Completul apreciază că riscul de sustragere de la urmărirea penală și de influențare a bunei desfășurări a procesului penal are caracter actual.

În acest sens, apreciază relevanța în probațiune a elementelor mai sus indicate, respectiv: discuții privind plecarea din țară, căutarea unei țări în care persoana intenționează să solicite azil, identificarea unei locuințe în străinătate (Italia), procurarea documentelor necesare deplasării, existența unor contacte în străinătate care să faciliteze stabilirea în Italia”, explică magistrații CAB în motivarea lor.

Încă 30 de zile la „Beciul Domnesc” pentru Georgescu

Călin Georgescu rămâne în spatele gratiilor pentru încă 30 de zile. Curtea de Apel București a admis, în 28 octombrie, contestația procurorilor DIICOT și a dispus prelungirea arestării preventive a fostului candidat la alegerile prezidențiale, în dosarul în care este acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. Hotărârea magistraților este definitivă.

„CAB in dosarul nr 44381/3/2026 admite contestația DIICOT -Central desființează în totalitate decizia judecătorului de drepturi și libertăți de la TMB și după rejudecare admite cererea DIICOT de prelungirea măsuri arestului preventiv pentru inculpați Georgescu S Calin și Rusen Ionel, pănă la o noua verificare dar nu mai târziu de 30 de zile 28.11.2026 inclusiv. Respinge contestația inculpatului Rusen Ionel de revocarea masuri. Decizia este definitivă”, se arată în decizia Curții de Apel București.

Decizia vine după ce Călin Georgescu a petrecut deja 30 de zile în Arestul Central al Poliției Capitalei, unde a fost încarcerat pe 29 septembrie 2026, în urma unei hotărâri pronunțate tot de Curtea de Apel București.

Prin noua soluție, instanța superioară a desființat hotărârea Tribunalului București din 26 octombrie, care respinsese solicitarea DIICOT de prelungire a arestării preventive și dispusese cercetarea fostului candidat în libertate, sub control judiciar, pentru 60 de zile.

Procurorii au contestat decizia, considerând că menținerea măsurii privative de libertate este necesară pentru desfășurarea anchetei și pentru prevenirea presupusului risc de comitere a unor noi infracțiuni.

De ce au cerut procurorii DIICOT încă 30 de zile de arest

Unul dintre principalele argumente prezentate de procurori în sprijinul prelungirii arestării preventive a fost legat de apariția unui nou dosar penal pe numele lui Călin Georgescu.

Potrivit informațiilor obținute de Gândul din surse judiciare, în ședința desfășurată pe 26 octombrie la Tribunalul București, reprezentantul DIICOT a susținut că fostul candidat ar fi continuat un comportament presupus infracțional chiar și în perioada în care se afla sub control judiciar.

Procurorii s-au referit la episodul din 26 septembrie, când Georgescu ar fi solicitat unei persoane să îi verifice locuința din Mogoșoaia pentru a identifica dispozitivele de supraveghere instalate de anchetatori.

În opinia acuzării, acest episod ar demonstra că o măsură preventivă mai puțin restrictivă nu ar fi suficientă pentru a împiedica săvârșirea unor noi fapte.

DIICOT a invocat și declarații noi obținute de la martori în perioada în care Călin Georgescu s-a aflat în arest.

Printre persoanele audiate se numără un om de afaceri care ar fi încercat, la solicitarea lui Georgescu, să identifice o soluție financiară pentru acoperirea prejudiciului reclamat de familia Leu.

În fața instanței, procurorul a susținut că riscul repetării unor presupuse fapte penale persistă și că măsurile preventive mai blânde nu ar garanta atingerea obiectivelor anchetei.

De cealaltă parte, avocații lui Călin Georgescu au contestat necesitatea menținerii arestului, invocând, între altele, caracterul neviolent al faptelor cercetate și argumentând că situația acestuia permite aplicarea unei măsuri preventive mai puțin restrictive.

A treia decizie a Curții de Apel privind arestarea lui Călin Georgescu

Hotărârea vine după o succesiune de decizii diferite pronunțate de Tribunalul București și Curtea de Apel București.

Pe 21 septembrie 2026, Călin Georgescu a fost ridicat din trafic și dus la locuința sa din Mogoșoaia, unde procurorii DIICOT au efectuat percheziții. Ulterior, acesta a fost reținut pentru 24 de ore.

La 22 septembrie, Tribunalul București a respins cererea de arestare preventivă și a dispus control judiciar. Procurorii DIICOT au contestat hotărârea.

Pe 29 septembrie, Curtea de Apel a admis contestația anchetatorilor și a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Georgescu și a omului de afaceri Ionel Rusen.

Soluția a fost luată după constituirea unui complet de divergență, deoarece cei doi judecători desemnați inițial au avut opinii diferite.

Pe 13 octombrie, Tribunalul București a admis o cerere a apărării și a decis înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu.

Nici această hotărâre nu a devenit definitivă în forma pronunțată de Tribunal. Pe 23 octombrie, Curtea de Apel a admis contestația DIICOT și a decis că Georgescu trebuie să rămână în Arestul Central.

Pe 26 octombrie, la apropierea expirării mandatului inițial de 30 de zile, Tribunalul București a respins o nouă solicitare a procurorilor, de această dată pentru prelungirea arestării, și a dispus control judiciar pentru 60 de zile.

Acum, Curtea de Apel a dat din nou câștig de cauză procurorilor DIICOT, astfel că fostul candidat la alegerile prezidențiale rămâne privat de libertate.

Dosarul de înșelăciune de 1,1 milioane de euro

Călin Georgescu este cercetat în acest dosar pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.

Ancheta a pornit de la o plângere depusă în ianuarie 2024 de omul de afaceri Răzvan Leu, care susține că ar fi pierdut aproximativ 1,1 milioane de euro într-o afacere ce presupunea obținerea unor finanțări externe pentru tranzacții cu metale prețioase.

Potrivit acuzațiilor formulate de anchetatori, Georgescu și alte persoane ar fi contribuit la convingerea omului de afaceri să transfere sumele respective, în schimbul promisiunii că va beneficia de finanțări de mai multe milioane de euro.

În timpul cercetărilor, procurorii DIICOT au încercat să stabilească traseul banilor și rolul persoanelor implicate în presupusa schemă.

Gândul a relatat că, pe 8 octombrie, anchetatorii au audiat-o și pe Liliana „Riana” Popescu, responsabilă de imaginea lui Călin Georgescu.

Aceasta ar fi confirmat o întâlnire din anul 2023 la care au participat Georgescu, Răzvan Leu, tatăl acestuia și omul de afaceri Vasile Croitoru, în contextul discuțiilor referitoare la rezolvarea situației financiare.

Cercetările în acest dosar continuă, iar prelungirea arestării preventive nu echivalează cu stabilirea vinovăției inculpaților.

Alte patru dosare penale pe numele lui Călin Georgescu

Pe lângă dosarul DIICOT în care a fost arestat, Călin Georgescu mai este implicat în alte patru cauze penale, două dintre acestea fiind deschise în perioada în care s-a aflat în spatele gratiilor.

În iulie 2025, fostul candidat a fost trimis în judecată într-un dosar privind promovarea în public a cultului unor persoane vinovate de genocid sau crime de război, precum și promovarea ideilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.

Un alt dosar a fost trimis în instanță pe 16 septembrie 2025. Georgescu este judecat, alături de Horațiu Potra și alte persoane, pentru complicitate la tentativă de comitere a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicare de informații false.

Procurorii susțin că dosarul are legătură cu un presupus plan de provocare a unor acțiuni violente după anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024.

Al patrulea dosar penal a devenit public pe 21 octombrie 2026, când procurorii DIICOT au efectuat percheziții într-o anchetă referitoare la presupuse operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice.

Potrivit anchetatorilor, pe 26 septembrie, Călin Georgescu i-ar fi cerut unui bărbat de 35 de ani să scaneze locuința sa din Mogoșoaia pentru a identifica mijloacele tehnice de supraveghere utilizate de autorități. Procurorii susțin că ar fi fost urmărită inclusiv perturbarea funcționării dispozitivelor, însă rezultatul nu s-a produs.

Pe 22 octombrie, Georgescu a fost vizat de un al cincilea dosar, instrumentat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea, în legătură cu presupusa utilizare în public a unor simboluri legionare.

Potrivit informațiilor Gândul, acuzația privește un gest pe care fostul candidat l-ar fi făcut la ieșirea din sediul Poliției Buftea, către susținătorii săi. Georgescu a refuzat să dea declarații, invocând dreptul la tăcere.

Protestele continuă după o lună de arest

Arestarea lui Călin Georgescu a generat manifestații aproape în fiecare seară în fața Arestului Central al Poliției Capitalei.

Sute de persoane s-au adunat pentru a cere eliberarea fostului candidat, cu drapele tricolore și pancarte de susținere. Potrivit relatărilor Gândul, pe 4 octombrie numărul participanților a ajuns la aproximativ 2.000.

Protestele au continuat și după ce Tribunalul București a dispus, la 26 octombrie, înlocuirea arestării preventive cu măsura controlului judiciar.

Noua decizie definitivă a Curții de Apel înseamnă că Călin Georgescu rămâne încă 30 de zile în arest preventiv, în timp ce procurorii DIICOT continuă administrarea probelor în dosarul de înșelăciune.

Hotărârea privește exclusiv măsura preventivă. Fostul candidat la alegerile prezidențiale beneficiază în continuare de prezumția de nevinovăție, iar acuzațiile formulate împotriva sa trebuie analizate în cadrul procedurilor judiciare.