Tribunalul le-ar fi arestat pe femeile care creau „bunici” ucraineni pentru străini dornici de redobândirea cetățeniei. Decizia nu este definitivă

Tribunalul București ar fi emis, miercuri seară, două mandate de arestare preventivă pe numele Mariei Dimitriu și a Valerica Șapera, cele două femei care împreună cu un ucrainean creau documente pe linie genealogică care să ateste că cetățeni total străini de România ar fi avut părinți sau bunici de naționalitate română sau ucraineană, anunță surse judiciare pentru Gândul.

Decizia de miercuri seară nu este definitivă iar în cazul unor contestații dosarul ar urma să ajungă la Curtea de Apel București.

Surse judiciare arată pentru Gândul că persoana prinsă în flagrant delict  când încasa suma de 7500 de euro este Valerica Șapera și că ea „a pretins de la un martor suma de bani pentru ea și pentru funcționari din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie”.

„Aceasta a lăsat martorul să creadă că ar avea influență asupra membrilor din comisia pentru acordarea cetățeniei din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie, pe care ii va determina să urgenteze, până la finele anului 2026, procedura de soluționare a unei cereri de redobândire a cetățeniei române, depusă la ANC la data de 25.02.2026.”, mai povestesc sursele citate.

Bunici ucraineni pentru părinți români…pentru un tunisian

Surse judiciare afirmă, pentru Gândul, că cele două femei reținute de procurorii PICCJ ar fi dezvoltat o metodă extrem de ingenioasă pentru redobândirea cetățeniei în cazul „clienților lor”.

Astfel, susțin acestea, se punea problema stabilirii faptului că un cetățean tunisian ar fi avut părinți români, dar bunici de origine ucraineană.

Concret, explică sursele Gândul, la începutul lui octombrie 2025, Maria Dimitriu i-a pretins unei persoane (martor ) suma de 5000 de euro, necesară pregătirii dosarului pentru depunerea la Autoritatea Națională de Cetățenie în vederea redobândirii cetățeniei române, deși cunoștea că acesta este cetățean tunisian și nu are ascendenți născuți pe teritoriile României Mari, înainte de 1940.

„În acest sens, inculpata i-a creat martorului convingerea că are influență asupra funcționarilor ANC si l-a asigurat că la depunerea dosarului nu vor fi probleme, întrucât va fi însoțit de un avocat, iar cererea va fi primită de un funcționar cu care are relații apropiate. Suma de bani, respectiv 5000 euro a fost remisă la data de 06.11.2025 de către martor inculpatei și unui cetățean ucrainean”, parafrazează sursele noastre din actele dosarului.

Apoi în perioada 07.11.2025-26.01.2026, la solicitarea femeii și a cetățeanului ucrainean, persoane neidentificate aflate pe teritoriul Ucrainei, ar fi plăsmuit actele de stare civilă ale bunicilor materni ai martorului, respectiv extrase din Registrul de Stat al actelor de stare civilă a cetățenilor din Ucraina, certificate de deces emise de autoritățile ucrainene și altele de genul acesta.

Ucraineanul, povestesc sursele noastre, ar fi făcut mai multe deplasări din România în Ucraina, unde prin intermediul legăturilor sale ar fi falsificat actele de stare civilă ale bunicilor martorului.

Urmare falsificării  acestor acte, exemplifică sursele Gândul, la final ar fi rezultat că „cei doi s-au născut anterior anului 1940, în regiunea, Odesa (regiunea Odesa nefiind inclusă în granițele României Mari din perioada interbelică – n.n), actele de căsătorie ale bunicilor, actele de deces ale bunicilor martorului”.

Aceste acte plăsmuite, mai susțin sursele precizate, ar fi fost date tunisianului, care a fost sprijinit apoi, la data de 25.02.2026, cu depunerea cererii de redobândire a cetățeniei române.

După acest moment femeia ar fi determinat un funcționar din cadrul Autorității Naționale de Cetățenie, neidentificat până în acest moment, să înregistreze în evidențele instituției un număr de cinci cereri pentru redobândirea cetățeniei române pentru un număr de cinci persoane, fără ca aceste persoane să se prezinte personal în fața funcționarului de la registratura autorității.

Fabrica de bunici români din Ucraina: Cum a ajuns un cetățean tunisian să aibă decese fictive în acte

Investigația arată cum prima inculpată, o femeie cu dublă cetățenie (moldovenească și română), a convins un cetățean tunisian că îi poate obține cetățenie română prin redobândire, deși bărbatul nu avea nicio rudă în România. Femeia i-a cerut 5.000 de euro și i-a promis că un avocat și un funcționar apropiat din cadrul ANC vor rezolva depunerea dosarului fără probleme.

„În perioada 07.11.2025-26.01.2026, la solicitarea inculpatei și a cetățeanului ucrainean, persoane aflate pe teritoriul Ucrainei au plăsmuit actele de stare civilă ale bunicilor materni ai martorului, respectiv extrase din Registrul de Stat al actelor de stare civilă a cetățenilor din Ucraina, certificate de deces emise de autoritățile ucrainene etc,” se arată în comunicat.

Potrivit surselor, una dintre cele două femei reținute, care are cetățenie româno-ucraineană, ar fi falsificat actele bunicilor materni ai tunisianului, introducând în circuitul fictiv o stare de fapt nereală.

Cu aceste acte, femeile l-ar fi ghidat pe „client” la Autoritatea Națională pentru Cetățenie, iar în același mod ar fi procedat și în cazul altor patru persoane. Aceste persoane, care încercau să redobândească cetățenia, nici măcar nu ar fi ajuns în fața funcționarilor de la această autoritate fără intervențiile celor două femei reținute de procurori.

Flagrant de 7.500 de euro pentru urgentarea dosarului la ANC

Cea de-a doua inculpată a intrat în schemă primăvara aceasta, când i-a cerut aceleiași persoane suma de 7.500 de euro. Femeia susținea că banii erau destinați membrilor Comisiei pentru Cetățenie din cadrul ANC, pe care îi determina să urgenteze cererea depusă în februarie, astfel încât ordinul de aprobare să fie emis până la finalul anului 2026.

„La data de 28.07.2026, inculpata a fost prinsă în flagrant după ce primise de la persoana în cauză suma de 7500 euro. La data de 18.11.2025, prima inculpată a determinat un funcționar din cadrul Autorității Naționale de Cetățenie să înregistreze în evidențele instituției un număr de 5 cereri pentru redobândirea cetățeniei române fără ca aceste persoane să se prezinte personal.”