De ce „efectul primei nopți” nu te lasă să te odihnești

Publicat: 06 05. 2016, 11:58
Actualizat: 07 07. 2016, 03:20

Ați ajunsi într-o cameră de hotel după un zbor lung și extenuant iar, în ciuda oboselii, v-a fost extrem de greu să adormiți? Și chiar dacă într-un final ați reușit, v-ați trezit de nenumărate ori pe parcursul nopții sau foarte devreme, cu o senzație de moleșeală cruntă? Oamenii de știință au stabilit demult existența acestui fenomen, pe care l-au numit „efectul primei nopți”. Participanții la diferite studii despre somn dorm de obicei foarte prost în prima noapte atunci când se află într-un mediu nou, iar calitatea somnului se îmbunătățește considerabil abia în a doua noapte.

Un recent studiu publicat de prestigioasa revistă științifică „Current Biology”, citat de rador.ro, arată, ce se întâmplă la nivel cerebral atunci când oamenii dorm într-un loc nou, nefamiliar. Astfelo cercetătorii au stabilit că fenomenul este strâns legat de o funcție a creierului care ne menține într-o stare de alertă în fața unui potențial pericol.

Până acum studiile anterioare au demonstrat instalarea somnului într-o singură emisferă cerebrală la unele păsări și mamifere marine, în timp ce a doua emisferă rămâne în stare de veghe.
Această ciudățenie a fost explicată prin instinctul de supraviețuire. Unele păsări dorm în acest fel când se află în situații riscante, de exemplu când se află la marginea unui grup și nu în mijlocul lui, iar somnul emisferic le poate ajuta să fie vigilente în privința potențialilor prădători.

Acum cercetătorii au stabilit că același mecanism are loc și în cazul oamenilor care schimbă mediul în care dorm. Atunci când o persoană nu este pe deplin convinsă că se află în siguranță în timpul somnului, un sistem intern de alertă își face apariția.

După cum se știe creierul uman are două emisfere, stângă și dreaptă. Unele zone din emisfera stângă sunt asociate cu procesarea limbajului iar altele din emisfera dreaptă coordonează informația spațială sau mediul înconjurător.

Cu ajutorul unor metode moderne de măsurare a undelor cerebrale, specialiștii au constatat că în prima noapte de somn într-un mediu străin, emisfera stângă a participanților la studiu înregistra valori diferite, iar somnul lor era superficial în emisfera respectivă. În cea de-a doua noapte petrecută în aceeași locație, toți participanții au avut un somn profund.

Pentru a aduce dovezi suplimentare privind starea de alertă a uneia dintre emisfere, participanților li s-a cerut să miște ușor mâna dacă aud un zgomot provocat intenționat de cercetători. Persoanele studiate au reacționat rapid la stimulii auditivi neobișnuiți, în timp ce sunetele normale nu i-au trezit. Toate aceste lucruri au fost constatate doar în prima noapte.

Concluzia studiului este că asimetria activității din cele două emisfere cerebrale, care are loc în prima noapte de somn într-un loc nefamiliar, acționează ca un sistem alarmă, menit să ne protejeze de eventualele pericole.