Descoperiri uimitoare ale oamenilor de știință despre corpul uman

Publicat: 21 03. 2014, 13:41
Actualizat: 01 02. 2019, 14:54

În ultimele decenii, în lumea științifică se considera că nasul uman poate detecta doar aproximativ 10.000 de mirosuri, a afirmat Leslie Vosshall, directoarea laboratorului de neurogenetică de la Universitatea Rockefeller din New York, coautoare a studiului, publicat în revista americană Science.

„Cercetarea noastră arată că abilitatea umană de a face distincția între variantele de mirosuri este mult mai extinsă decât ceea ce se știa în general”, a precizat Leslie Vosshall, care a adăugat că ar fi fost surprinzător ca simțul olfactiv să fie atât de limitat, față de celelalte simțuri.

Astfel, ochiul, ce dispune de trei receptori ai luminii, poate vedea până la zece milioane de culori, iar urechea noastră poate distinge 340.000 de sunete.

În cadrul acestui studiu, cercetătorii au expus 26 de persoane unor combinații multiple de 128 de molecule cu mirosuri diferite, care semănau cu mirosul de iarbă, de citrice sau de diferite produse chimice.

Cercetătorii au cerut acestor voluntari să efectueze 264 de comparații între aceste combinații diferite și mirosurile cunoscute.

Pornind de la aceste eșantioane, cercetătorii au extrapolat rezultatele pentru a estima numărul de mirosuri pe care le putea distinge o persoană dacă i se prezentau toate combinațiile posibile dintre aceste 128 de molecule, ceea ce reprezintă un număr astronomic. Oamenii de știință au stabilit că un subiect mediu este capabil să facă distincția între cel puțin 1.000 de miliarde de mirosuri.

Andreas Keller, de la Universitatea Rockefeller și principalul autor al acestui studiu, consideră că strămoșii preistorici ai omului se bazau mult mai mult pe simțul mirosului decât omul contemporan. Posibilitatea congelării alimentelor și dezvoltarea igienei corporale au limitat considerabil folosirea simțului mirosului în lumea modernă, ceea ce „explică atitudinea noastră conform căreia mirosul nu este atât de important precum auzul și văzul”, a explicat Andreas Keller.