GALERIE FOTO: Topul celor mai mari orașe din lume în ultimii 9.000 de ani – de la Ierihon la Tokyo

Redactor:
Gândul
Timp de nouă mii de ani orașele, marile aglomerări urbane, au căpătat o importanță din ce în ce mai mare în dezvoltarea societății umane. Jurnaliștii de la Business Insider au prezentat topul celor mai mari 16 orașe ale omenirii, după populația efectivă, din ultimele nouă milenii

Timp de nouă mii de ani orașele, marile aglomerări urbane, au căpătat o importanță din ce în ce mai mare în dezvoltarea societății umane. Jurnaliștii de la Business Insider au prezentat topul celor mai mari 16 orașe ale omenirii, după populația efectivă, din ultimele nouă milenii.

Estimarea cu precizie a populației este un demers foarte greu, majoritatea istoricilor și a celorlați specialiști apelând atât la izvoare scrise cât și la estimări legate de forța comercială sau militară a unui anumit oraș pentru a-i estima numărul de locuitori într-un anumit moment în istorie.

Top 16 cele mai mari orașe ale omenirii din ultimele nouă mii de ani

1. Ierihon – anul 7.000 î.e.n. Populație: 2.000. Populație actuală: 14.674 locuitori

Ierihonul este, după cum susțin unii istorici, și cel mai vechi oraș din istorie, respectiv orașul care a continuat să existe, pe aceeași suprafață ocupată de la bun început, timp de peste nouă mii de ani. Orașul, situat între Marea Moartă și muntele Nebo (actualul teritoriu al Palestinei), avea un sistem de irigație care avea ca sursă râul Iordan. La finalul preistoriei speciei umane, locuitorii din Ierihon au dat dovadă de cunoștințe avansate de arhitectură.

2. Uruk – anul 3.500 î.e.n. Populație: 4.000 de persoane

Uruk a fost unul dintre cele mai importante centre culturale și militare ale civilizației sumeriene. Orașul, care era situat în partea de sud a ceea ce era atunci Mesopotamia, a înflorit arhitectural mai ales în timpul domniei regelui Hammurabi. Cultivarea grâului și apropierea de râul Eufrat a permis acestui oraș să se dezvolte rapid, sprijinit de agricultură și comerț. În prezent pe teritoriul fostului Uruk se află doar ruine.

3. Mari – anul 2.400 î.e.n. Populație: 50.000

Fosta capitală a Mesopotamiei, imperiul situat între Tigru și Eufrat (de unde și numele, care înseamnă „Între râuri”), Mari, a înflorit din punct de vedere economic și cultural mai ales în secolul II î.e.n. pe baza comerțului cu piatră de carieră, cherestea și produse agricole. Din orașul situat pe teritoriul actualei Siria au mai rămas doar ruinele. În anii 1930 un arheolog francez a descoperit în această zonă circa 25.000 de tăblițe, inscripționate într-o limbă pierdută de-a lungul secolelor: akkadiana, limbă semitică vorbită în perioada aceea mai ales pe teritoriul actualului Irak.

4. Ur – anul 2.100 î.e.n. Populație: 100.000

Numele fostei mari metropole sumeriene înseamnă „Cuptor de foc”. Dezvoltarea accelerată a acestui oraș s-a datorat și faptului că a fost unul dintre cele importante porturi din Mesopotamia la acea vreme, toate vasele de comerț fiind obligată se treacă pe aici și să plătească taxe. Orașul, din care acum au rămas doar ruinele, era situat la circa 350 de kilometri sud-est de actualul Bagdad. Unii istorici și experții biblici susțin că acesta ar fi orașul de naștere al profetului Abraham.

5. Yinxu – anul 1.300 î.e.n. Populație: 120.000

Yinxu a fost pentru o anumită perioadă de timp capitala imperiului condus de dinastia Shang, în nord-estul Chinei de astăzi. Imperiul cuprindea actualele provincii Henan, Hubei, Shangdong precum și părți din actualele provincii Shanxi, Shaanxi și Anhui. Yinxu este recunoscut mai ales pentru bogația de scrieri oraculare descoperite la baza ruinelor fostei mari capitale, scriere aplicază pe carapace de broască țestoasă și unele oase. În momentul de față pe suprafața fostului centru al imperiului dinastiei Shang se regăsesc doar ruine.

6. Babilon – anul 700 î.e.n. Populație: 100.000

Babilonul este atestat arheologic ca fiind înființat de cel puțin patru mii de ani. Capitala imperiului babilonian (provine din semiticul Bab ilani – Poarta Zeilor) era situată pe malul Eufratului, dominând timp de secole întregul imperiu. Recunoscut cultural atât pentru scrierea cuneiformă cât mai ales pentru codul lui Hammurabi, Babilonul a fost distrus în secolul VII î.e.n. de către asirieni, învingători în războaiele cu babilonienii. Babilonul a renăscut, după prăbușirea imperiului asirian, sub domnia lui Nabucodonosor al II-lea.

7. Cartagina – anul 300 î.e.n. Populație: 500.000

Situat în partea nord-estică a actualei Tunisii (N-E coastei africane), orașul Cartagina a ajuns, la vârful dezvoltării ei economice și militare să poarte războaie cu Roma (războaiele punice – 264-164 î.e.n.). Victoria Romei a garantat supremația „Orașului etern” timp de aproape șapte secole. Orașul-stat nu își obliga cetățenii să lupte, ci prefera să angajeze mercenari. Poate cel mai cunoscut lider al Cartaginei este Hanibal, considerat unul dintre cei mai iscusiți tacticieni militari din toată istoria. După o serie de victorii Hanibal a ajuns în imposibilitatea de a cuceri Roma fără întăriri, pe care Cartagina nu a vrut să le mai trimită. El a fost nevoit să se întoarcă pe coasta Africii pentru a apăra Cartagina de armata condusă de Scipio Africanul, bătălia finală fiind dată la Zama, în urma căreia orașul-stat a fost nevoit să se recunoască înfrânt și să plătească despăgubiri de război Romei.

8. Roma – anul 200. Populație: 1.200.000. Populație actuală: peste 2.900.000 de locuitori

„Capitala lumii” a fost întemeiată, conform legendei, de Romulus și Remus, în 753 î.e.n. și, până la începutul secolului IV î.e.n. când a fost asediată de celți a fost neînfrântă. Capitala imperiului roman este situată pe șapte coline, la fel ca fosta capitală a Moldovei, Iași. Poate cele mai cunoscute construcții din Roma sunt Coloseumul, Panteonul și Columna lui Traian, pe care sunt sculptate inclusiv scene desprinse din războaiele daco-romane.

9. Constantinopol – anul 600. Populație 600.000. Populație actuală: peste 18.000.000 de locuitori

Actualul Istanbul, fostul Bizanț, Constantinopol a primit denumirea după împăratul Constantin cel Mare, care a declarat Bizanțul de atunci capitala imperiului roman de răsărit. În limba română s-a folosit până la un moment dat și denumirea de Țarigrad. Printre principalele reușite arhitecturale se numără Catedrala Sfânta Sofia, Hipodromul și Palatul lui Iustinian. În 1453 Constantinopolul a fost cucerit de imperiul otoman, devenind capitala imperiului până la destrămarea imperiului în 1922. Numele oficial de Istanbul a fost impus în 1930.

10. Bagdad – anul 900. Populație: 900.000. Populație actuală: circa 7.000.000 de locuitori

Actuala capitală a Irakului era la acea vreme în centrul ascensiunii fulminante a Islamului. Construcția orașului a început în 762, la ordinul califului Al Mansur, care a considerat că această zonă este cea mai potrivită pentru a ridica noua capitală a imperiului islamic. Se spune că forța de muncă necesară pentru a construi Bagdadul în doar patru ani a fost de circa 100.000 de persoane, de la arhitecți la ingineri. Construcția a început în iulie, după cum reiese din unele izvoare scrise, pentru ca orașul să se afle sub semnul zodiei leului. Timp de câteva secole Bagdad a fost centrul cultural al acestei părți de lume, locul în care putea fi găsite și studiate manuscrise de pe întreg mapamondul. În 1534 Bagdadul a fost cucerit de Imperiul Otoman. La scurt timp, în urma izbucnirii unor molime de ciumă și holeră populația a scăzut cu circa o treime. În 1917 Bagdadul a trecut de sub stăpânirea otomană sub cea a imperiului colonial britanic. Începând cu 1932 Bagdadul a fost capitala Regatului Irak.

11. Kaifeng – anul 1.200. Populație: 1.000.000. Populație actuală: circa 5.000.000 în zona metropolitană

Fosta metropolă a imperiului chinez are astăzi rang de prefectură, mărginită geografic de către Fluviul Galben (Huang He) Xinxiang și Shandong. Kaifeng este una dintre cele șapte foste capitale ale imperiului chinez.

12. Beijing – anul 1.500. Populație: 1.000.000. Populație actuală: similară cu cea a României – aproape 20.000.000 de locuitori

Actuala capitală a Chinei a fost fondată acum circa 3.000 de ani, înainte de tentativele repetate de unificare a statelor chineze. Beijing (care înseamnă „capitala din nord”) a fost pentru prima dată capitala marelui imperiu chinez, cunoscută atunci sub numele de Dadu, sub dinastia mongolă Yuan. De atunci până astăzi, cu doar două „întreruperi” de circa 60 de ani în total, Beijing a ocupat rangul de capitală.

13. Ayutthaya – anul 1.700. Populație: 1.000.000. Populație actuală: sub 60.000 de locuitori

Actuala capitală a regiunii Ayutthaya din Tailanda a fost una dintre cele mai mari puteri comerciale și armate din regiuni timp de patru secole. Unii diplomați francezi din secolele 17-18 au comparat orașul cu Parisul în ceea ce privește bogăția și frumusețea sa.

14. Londra – anul 1825. Populație: 1.335.000. Populație actuală: circa 14.000.000 de locuitori

Capitala Marii Britanii și al fostului imperiu colonial britanic a cunoscut o ascensiune fulminantă mai ales în timpul revoluției industriale determinate de descoperirea și perfecționarea motoarelor cu abur. În ziele noastre Londra este considerată, alături de New York, capitala financiară a lumii, partea Londrei în care își au sediul unele dintre cele mai mari grupuri financiare de pe plan global fiind denumită „The City”, respectiv City-u londonez.

15. New York – anul 1925. Populație: 7.774.000. Populație actuală: similară cu cea a României – aproape 20.000.000 de locuitori

New York-ul modern a început să se dezvolte după 1914, când a fost inclus și Bronxul ca al cincilea sector al orașului. Printre cele mai celebre clădiri se numără Empire State Building, Chrysler Building și Lincoln Building. Poate cea mai celebră stradă este Wall Street, unde își are sediul bursa americană dar și majoritatea grupurilor financiare americane.

16. Tokyo – anul 1968. Populație actuală: peste 32.000.000 de locuitori

Capitala Japoniei este considerată de mulți drept reprezentatul de vârf al celei mai bune perioade economice din istoria țării, începută la începutul anilor 1950. Tokyo este una dintre cele 47 de prefecturi ale Japoniei. Zona metropolitană a orașului a început să se dezvolte rapid după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Este considerată una dintre cele trei mari „capitale economice” ale lumii, alături de New York și de Londra. Inițial Tokyo a fost cunoscută sub numele de Edo, care înseamnă estuar. În Era Meiji numele a fost schimbat în Tokei, variație fonetică chinezească a formei Tokyo, care înseamnă Capitala de Est.

Inchide