Satelitul din sistemul nostru solar care ar putea găzdui forme de viață

Publicat: 17 10. 2014, 18:28
Actualizat: 11 01. 2020, 14:33

Un ocean subteran este una dintre cele două explicații posibile pentru motivul pentru care obiectul cosmic cu un diametru de 250 de kilometri oscilează în timpul rotirii în jurul lui Saturn, au anunțat cercetătorii, care au folosit date furnizate de sonda spațială Cassini. Cealaltă posibilitate ar fi ca Mimas să aibă un nucleu oval, de forma unei mingi de rugby.

Măsurătorile viitoare ar trebui să ofere mai multe informații pentru elucidarea misterului, potrivit astronomilor.

Oricum ar fi, descoperirea arată că satelitul, cunoscut pentru craterul uriaș de pe suprafața sa, care îl face să semene cu „Steaua Morții” (Death Star, n.r.) din seria „Războiul stelelor”, are o istorie mult mai complexă și interesantă.

„Dacă Mimas conține într-adevăr un ocean, ar fi încă un obiect interesant din Sistemul Solar care ar trebui adăugat pe lista de locuri propice vieții”, a declarat pentru Reuters Radwan Tajeddine, cercetător asociat la departamentul de astronomie al Universității Cornell.

„Ipoteza unui ocean sună puțin probabil deoarece suprafața acoperită de cratere a lui Mimas nu prezintă niciun semn al existenței apei în stare lichidă, a unei surse de căldură internă sau a activității geologice”, au spus cercetătorii în articolul publicat în ediția din această săptămână a revistei Science.

O examinare mai atentă a orbitei excentrice a lui Mimas oferă însă un indiciu. Atracția gravitațională exercitată de Saturn în timpul orbitării satelitului mai aproape și apoi mai departe de planetă poate provoca destul de multă căldură prin frecare pentru a topi gheața și a forma un ocean.

„Acest ocean ar putea susține viața atât timp cât orbita rămâne excentrică”, a spus Tajeddine, într-un e-mail transmis Reuters.

Cealaltă explicație, potrivit căreia Mimas are un nucleu alungit, ridică o altă serie de întrebări despre modul în care s-a format satelitul saturnian.

O posibilă teorie este că Mimas – și posibil și ceilalți sateliți ai lui Saturn, Enceladus, Tethys, Dione și Rhea – s-a format dintr-o aglomerare de roci care orbitau în apropierea planetei. Forțele gravitaționale exercitate de Saturn ar fi dus la „sculptarea” nucleului satelitului, dându-i forma ovală, care apoi a fost acoperit de gheață.

Potrivit acestui scenariu, scoarța de gheață se „relaxează” și formează o sferă aproape perfectă pe măsură ce satelitul se îndepărtează de Saturn, pe orbita sa excentrică. Între timp, temperatura foarte scăzută menține forma alungită a nucleului, a explicat Tajeddine.

Satelitul saturnian Mimas a fost descoperit pe 17 septembrie 1789, de astronomul William Herschel, și a fost botezat după Mimas, unul dintre fiii zeiței grecești Geea (sau Gaia), o personificare a Pământului. Satelitul mai este cunoscut și ca Saturn I și este al 21-lea ca mărime din Sistemul Solar și, totodată, cel mai mic corp ceresc cunoscut care are o formă rotundă datorată propriei gravitații.