Testele la care românii nu copiază. Care este secretul din spatele „performanței”

Publicat: 11 04. 2016, 15:24

De-a lungul anilor tinerii au găsit diferite metode ingenioase de a fauda examenele. Supravegherea video, considerată principala metodă de a depista tentativele de fraudă din sala de examen, nu este atât de ajutătoare pe cât credem. Această metodă previne sau detectează numai anumite forme de copiat, cele mai vizibile de altfel.

Potrivit experților, camera video vede dacă te întorci în bancă să vorbești cu alt candidat, vede dacă persoanele din examen comunică în vreaun fel între ele, vede dacă supraveghetorul ajută candidații sau dacă se utilizează metodele clasice de copiat cum sunt fițuicile. Sunt însă și situații, deseori ingenioase, pe care supravegherea video nu le poate depista.

Dr. Ardeshir Geranpayeh este expert Cambridge English în detectarea metodelor de copiere la examene. Mai exact, titulatura lui este de „Head of Psychometrics & Data Services”, departament care se ocupă, printre altele, și de „cheating detection” (detectarea fraudelor). De-a lungul timpului, a întâlnit tot felul de metode care mai de care mai ingenioase când vine vorba de fraudă la teste. Spre exemplu, a fost un caz al unui candidat căruia i-a explodat în ureche un aparat prin care care cineva îi șoptea „de la capătul firului” ce să scrie pe foaia de examen.

Geranpayeh spune că prevenția este secretul corectitudinii examenelor de limba engleză organizate de Cambridge English, care ține de prestigioasa Universitate Cambridge din Marea Britanie.

„Și noi experimentăm cu supravegherea video, dar problema cu asta este că sunt metode de a copia care nu se văd pe cameră. Dacă știu că sunt supravegheați, candidații nu vor vorbi între ei, iar din acest punct de vedere, supravegherea video la examene este utilă, și noi o folosim în unele locuri. Problema e că nu poți să folosești camerele decât pentru anumite metode de copiat. În funcție de țară, avem metode specifice de monitorizare în sala de examen. În cele mai multe cazuri, ne bazăm pe supraveghetorii din sala de examen. Ei pot controla cel mai bine situația la fața locului, e jobul lor să supravegheze ce se întâmplă și să-i prindă pe candidații care încearcă să copieze. Desigur, candidații nu au voie în sala de examen cu niciun aparat electronic cum ar fi telefoanele sau în unele cazuri chiar ceasurile de la mână”, a spus expertul.

Vizavi de soluția găsită anul trecut de Ministerul Educației, și anume de a distribui lucrările de Bac la corectură în alte județe decât în cele unde au fost susținute, expertul de la Cambridge spune că cea mai bună metodă de a evita corupția este distribuirea responsabilității în mai multe mâini. „Sunt câteva lucruri pe care le poți face pentru a ocoli corupția. Spre exemplu, elimini ceea ce este redundant, nu lași ca puterea de decizie să fie în mâinile unei singure persoane. Împarți responsabilitățile pe mai multe niveluri și ai grijă ca operațiunea să nu fie coordonată de o singură persoană, atunci poți controla problema. Nu toată lumea este coruptă, în general este una singură, ideea e să faci în așa fel încât să nu ajungă puterea de decizie la acea persoană”, a explicat Geranpayeh.

În România, organizatorii Cambridge English spun că nu a fost nevoie să implementeze metode anti-corupție. „România nu este o țară de care ne facem griji. Una din problemele cu supravegherea video este că nu acoperă totul, așa că ne bazăm pe oamenii care supravegherea în sală”, a adăugat și Steve McKenna, șeful biroului de comunicare de la Cambridge English.

„Da, și avem mare grijă pe cine recrutăm fiindcă dacă nu ai încredere în oamenii pe care i-ai angajat ca supraveghetori, dacă nu ai încredere în corectitudinea centrului de examinare, nu ai cum să organizezi examene acolo în primul rând. De asemenea, noi lucrăm și cu date, nu numai pe bază de încredere. Siguranța corectitudinii vine dintr-o combinație de date și de încredere”, a mai spus Geranpayeh.

Dacă prind pe cineva copiind, îl elimină din examen, însă există situații când vine altcineva să dea testul în locul candidatului adevărat. „Există și impostori, oamenii care vin și dau examenul în locul altcuiva. Pedeapsa depinde de ce au făcut, au fost cazuri în care am ajuns la tribunal cu ei”, a explicat expertul.

În cazul acestora, metoda de verificare este fotografierea candidaților atunci când intră în sala de examen și compararea portretelor cu cele care se regăsesc în dosarele depuse la înscrierea la examen. De asemenea, în cazul unei investigații, se compară și scrisul de mână.

El a mai spus că România nu a fost niciodată pe lista țărilor monitorizate fiindcă erau suspectate de corpuție. La rândul său, Steve McKenna a explicat că „În România lucrăm cu un număr mic de instituții de calitate și care au integritate, deci nu avem de ce să ne facem griji”.

În cazul examenelor Cambridge, Geranpayeh spune că „Majoritatea candidaților, 95% din ei, nu intră în examen cu gândul să copieze, cei care copiază sunt excepțiile. În realitate, numărul de indivizi care au fost prinși copiind reprezintă mai puțin de 0,2%”. Motivul pentru care sunt atât de puțini, prin comparație cu situația de la examenele naționale din țara noastră, este fiindcă metodele de prevenție sunt foarte riguroase. Examenele Cambridge se bucură de prestigiul pe care îl au la nivel internațional fiindcă lumea știe că sunt de calitate, că sunt foarte grele și că sunt corecte, că se face tot posibilul pentru ca examenul să se desfășoare într-un mediu corect.