• Publicat:
  • Actualizat:
Știri

Băsescu a vorbit despre comunism și capitalism într-un discurs ținut la „London School of Economics and Political Science”

Băsescu a vorbit despre comunism și capitalism într-un discurs ținut la „London School of Economics and Political Science”
Președintele Băsescu a susținut, la "London School of Economics and Political Science", discursul inaugural al seriei de conferințe "Ghiță Ionescu", în care i-a evocat pe profesorii Friedrich Hayek, Michael Oakeshott și a subliniat că elita academică are rolul de a face să evolueze mentalitățile

Președintele Băsescu a susținut, la „London School of Economicsand Political Science”, discursul inaugural al seriei de conferințe”Ghiță Ionescu”, în care i-a evocat pe profesorii Friedrich Hayek,Michael Oakeshott și a subliniat că elita academică are rolul de aface să evolueze mentalitățile.

Traian Băsescu a subliniat că, pentru români, profesorul Ionescua fost „un reper major al exilului intelectual din perioada în careRomânia se afla sub dominația unei dictaturi totalitare” și,menționând că acesta a descris dintr-o perspectivă teoreticăregimuri precum cel cunoscut de România vreme de 45 de ani, aarătat că el dorește să vorbească „dintr-o perspectivăpractică”.

„Comunismul le făgăduise oamenilor că vor fi fericiți. Ideologiipartidului unic promiteau o societate fără inegalitate, fărărepresiune, fără conflicte, fără exploatare și fără crize desistem. În realitate, totul s-a transformat într-un eșec deproporții istorice. Vedeam, cu toții, în jurul nostru, evidența.Inegalitățile se adânciseră. Represiunea ajunsese la proporții demasă. Conflictele au fost suprimate doar în măsura în care au fostsuprimați și actorii acestora. Exploatarea cetățenilor era asumatăchiar de Stat, în numele unei libertăți de tip nou. Sistemul eraîntr-o criză permanentă. Incapabil să elimine Statul, așa cum îșipropusese, comunismul s-a mulțumit să îl șubrezească. A eliminatrespectul pentru ordinea de drept în numele unei justițiipartizane. A erodat legitimitatea instituțiilor publice și a forțato falsă modernizare, ale cărei efecte nefaste le contabilizăm șiastăzi. Intrarea în postcomunism nu a însemnat și abandonareaintegrală a acestei concepții despre politică. Mulți oameniașteptau un nou miracol care să vină din partea Statului. Speranțeică Statul trebuie să ne asigure fericirea i-a fost substituită,gradual, ideea că Statul trebuie să garanteze bunăstarea fiecăruiași a tuturor”, a spus Băsescu.

El și-a exprimat convingerea că un om politic nu trebuie săcultive clișeele și nici să se lase sedus de spiritul utopiei.

„Societățile sunt alcătuite din indivizi care trebuie să fieresponsabili pentru propria lor soartă”, a subliniat el.

Șeful statului a afirmat totodată că principalul rol al statuluieste cela de a asigura supremația legii. „Statul trebuie să fie unarbitru corect și este dator să asigure protecția cetățenilor săi”,a adăugat el.

„Criza economică pe care o traversăm ne-a făcut să descoperimînsă că viețile și libertățile multor oameni sunt constrânse de ungen de stat cu totul diferit. Un stat intervenționist, care consumăresurse enorme, care este bazat pe o birocrație extinsă. Lasspecialiștilor în filozofie politică sarcina de a dezbate meriteleși defectele diferitelor formule de stat capitalist. Eu mămulțumesc doar să arăt, acum, către o stare de fapt pe care opercepem cu toții. Criza mondială ne-a demonstrat cât devulnerabile sunt statele care intervin în exces în mersul piețeilibere, inclusiv pe piața forței de muncă sau în protecția socială,de multe ori, nejunstificat de extinsă”, a opinat Băsescu.

Citând din Friedrich Hayek, care declara că sistemulproprietății private este cea mai importantă garanție a libertății,nu doar pentru cei care au avere, cât și pentru aceia care nu au,Traian Băsescu a arătat că este o modă, recent, să fie acuzatsistemul capitalist de toate relele crizei.

„Capitalismul este, desigur, perfectibil. Însă mă întreb care arfi fost soarta țărilor din Estul Europei, dacă nu cumva chiar acontinentului nostru, dacă actuala criză economică ar fi loviteconomii de comandă, inflexibile și centralizate. Situația actualăeste mai serioasă decât ne-o sugerează un calcul pur economic.Democrația, înainte de orice, trebuie să fie sustenabilă.Deficitele severe și cronice, un grad de îndatorare în continuăcreștere și un regim punitiv al impozitării sunt incompatibile cuprincipiile unei ordini politice construită în jurul valorilorlibertății și responsabilității individuale. Piața liberă nu esteanexa statului social, ci statul social depinde de bunul-mers alpieței libere”, a mai spus el.

Potrivit președintelui Băsescu, există „un permanent pericol”venind dinspre politicieni, anume alocarea de beneficii unorsecțiuni ale electoratului pentru a-și asigura susținerea înalegeri. „Acest fapt implică o vulnerabilitate considerabilă pentruîntreaga societate, pentru că instituțiile reprezentative devininstrumente ale unor grupuri, în loc ca aceste instituții sălucreze în interesul public general. Spirala beneficiilornejustificate se întreține apoi singură”, a menționat el.

Traian Băsescu a adăugat că există tentația de a susține o formăsau alta de protecționism sau de izolaționism, însă democrațiilemoderne au avut un simț al misiunii lor istorice. „Preferândîntotdeauna pacea războiului și comerțul izolării, democrațiile aucreat un spațiu în expansiune, în care libertatea și drepturileindividuale au devenit valori esențiale pentru milioane de oameni.La originea Uniunii Europene găsim acest impuls pacifist șigeneros”, a apreciat el.

Potrivit președintelui Băsescu, experiența României, ca și aaltor state postcomuniste, arată că procesul de reformare astatului este mai lung decât se aștepta în 1990. „Apare astfelparadoxul unor aparate statale care promovează schimbărirevoluționare la nivel politic, social și economic, dar caredovedesc un grad important de inerție la nivelul propriei lorfuncționări, ceea ce duce la obosirea părții din societate caresusține schimbările și la o scădere a credibilității instituțiilorStatului”, a spus el.

În opinia sa, pe acest fond prosperă populismul, președinteleamintind că această temă l-a preocupat și pe profesorul GhițăIonescu.

„Acesta observase, alături de Ernst Gellner, că populismul esteideologia cea mai frecvent adoptată de conducătorii unor noi state.Dacă socialismul promitea o fericire difuză, idilică, ce urma săfie atinsă în faza împlinirii comunismului, după 1990 promisiuneafăcută de noile democrații părea să fie, pentru mulți, doarsatisfacția tangibilă a bunăstării occidentale. Această echivalarea lăsat loc frustrărilor atunci când boom-ul economic s-a lăsatașteptat ori când efectele sale nu au fost resimțite de toți.Nemulțumirile au fost rapid valorificate de partidele anti-sistemși cele ale foștilor nomenclaturiști care au mizat pe încurajareaetatismului și a reflexelor colectiviste moștenite din perioadaprecedentă. Una dintre ideile pe care acum încercăm să le impunemîn România este că democrația, calitatea acesteia, depinde de rolulpe care indivizii și-l asumă, în mod liber și resposabil, însocietate. Democrația nu este regimul statului, ci acela alcetățeanului”, a continuat el.

Traian Băsescu a menționat că, încă din secolul al XIX-lea, dela formarea statului român modern, elitele noastre politice șiculturale au fost pro-occidentale și că ocupația sovietică șidominația partidului unic nu au putut suprima această orientare,care a redevenit principalul element de consens al elitei româneștiîncă din anii 1990.

„Există așadar o continuitate a orientării noastre, ocontinuitate care a fost ajutată de păstrarea unor legături cuVestul, dintre care cel care a atins cel mai direct mareamajoritate a populației a fost contactul cu radiourile occidentale,inclusiv cu secția română a BBC-ului”, a mai spus el.

„Luați aceste gânduri, imperfecte, ca pe invitație la odezbatere venită din partea unui om care își pune întrebări cuprivire la sistemul de valori ce trebuie să îi susțină atitudinile.Soluțiile la provocările lumii contemporane le vom descoperi și nile vom însuși printr-un dialog angajat. Aici, un rol fundamental îlare elita academică. Aceasta are rolul de a chestionaprejudecățile, de a face să evolueze mentalitățile, de a apropiaculturile”, a precizat el.

Traian Băsescu a subliniat, în încheiere, că circumstanțeleextraordinare din prezent nu trebuie să conducă nici spre dogmatismși nici spre lipsa de speranță.

„Un alt mare profesor al școlii dumneavoastră, MichaelOakeshott, afirma că în politică navigăm pe o mare nemărginită,unde nu sunt porturi în care să te refugiezi în fața furtunii șiunde nu ai unde să arunci ancora. Însă măiestria omului politiceste de a adapta modurile obișnuite de comportament laîmprejurările ostile, pentru ca oceanul să ne devină prieten.Împreună vom reuși să străbatem și această încercare”, a conchisel.

Președintele Băsescu a rostit discursul în limba română, după cea cerut permisiunea să evite folosirea limbii engleze, arătând cănu ar dori să vadă ulterior critici în presă legate de engleza sa.”Vă mulțumesc pentru înțelegere, este dificil să vorbești limbaengleză în Londra”, a mai spus el.

Președintele Traian Băsescu se află într-o vizită oficială dedouă zile în Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei deNord.

Șeful statului a avut luni o întâlnire cu premierul britanicDavid Cameron. Marți, președintele se va întâlni, la PalatulWestminster, cu John Bercow, speaker al Camerei Comunelor.Ulterior, șeful statului român se va întâlni cu reprezentanți aimediului de afaceri britanic, la Guildhall – City of London.

Gabriel Pecheanu,[email protected]

Inchide