Ce ar trebui să înțelegem după victoria PAS în alegerile din Moldova
Republica Moldova se aseamănă cu o planetă prinsă între două câmpuri magnetice: Uniunea Europeană și Federația Rusă. Scrutinul legislativ din 28 septembrie a confirmat predominanța atracției europene, tradusă prin victoria netă a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS).
Un succes ce nu se explică doar prin dinamica campaniei, capabilă să genereze elan popular, ci și printr-o arhitectură subtilă în care se regăsesc atât impasul Moscovei de a bloca accesul Ucrainei la Marea Neagră și la Dunăre, cât și convergența strategică dintre București și Kiev.
Uniunea Europeană, iar în mod particular România, au însoțit PAS cu un sprijin constant – financiar, politic și simbolic. Vizita comună a președintelui francez Emmanuel Macron, a cancelarului german Friedrich Merz și a premierului polonez Donald Tusk, din 27 august, dublată de deplasările repetate ale lui Nicușor Dan, s-a înscris în acest registru simbolic.
Pentru o populație receptivă la mesajele venite din exterior – asemenea românilor în anii preaderării – prezența acestor lideri de prim rang nu avea cum să nu producă o impresie puternică. Dincolo de simbol, efectul electoral a fost inevitabil.
Pentru România, Republica Moldova nu este un dosar extern oarecare. Legăturile istorice, prezența unui număr mare de cetățeni cu pașaport românesc și încărcătura strategică fac imposibilă neutralitatea. Așa cum s-a văzut la alegerile prezidențiale românești, Chişinăul intră în ecuația politică de la București.
În acest context, PAS a reușit să se impună drept interlocutor privilegiat, marginalizând alte formațiuni pro-europene, și a câștigat totodată statutul de partener exclusiv și pentru Bruxelles. Victoria din 28 septembrie este, astfel, și un succes pentru Uniunea Europeană, care poate prezenta Republica Moldova drept exemplu al puterii sale de atracție, în pofida problemelor interne, într-o țară în care Moscova dispune încă de pârghii.
Astfel, anumite derapaje nedemocratice ale PAS capătă greutate în dezbaterea politică de la București, totuși, acestea rămân secundare, eclipsate de logica strategică și geopolitică ce prevalează în relația cu Chișinăul.
Dar succesul politic al PAS nu șterge fragilitățile economice. Absența aproape a jumătate din electorat (48%) trădează o dezamăgire profundă, alimentată de sărăcia care afectează un cetățean din trei.
Exodul anual de 35-40.000 de persoane riscă să întrețină stagnarea. În plan geopolitic, viitorul Republicii Moldova depășește orizontul de la Chișinău sau București: el se joacă, în bună măsură, pe frontul din Ucraina și în reconfigurările regionale dintre Washington si Moscova.
AUTORUL RECOMANDĂ: