Sebastian Burduja: ”Trei exemple care demonstrează că bugetul României este în sfârșit despre ce ar trebui să fie: despre dezvoltare” (OPINIE)

Refrenul „bugetului de austeritate” răsună din ce în ce mai șters, spre disperarea celor care l-au scornit. Circul ieftin pe care opoziția a încercat să îl pună în scenă a rămas doar o încercare tristă de distragere a atenției de la adevăr și de la cifrele cu adevărat importante: 62 de miliarde de lei pentru investiții, 5,5% din PIB. Record al ultimelor trei decenii. Este pur și simplu cea mai mare sumă alocată dezvoltării României în toată perioada postdecembristă. 

Dincolo de orice partizanat politic, ca economist, vă spun cu mâna pe inimă: doar așa creștem economia țării pe termen lung – prin investiții și dezvoltare, care vor crește nivelul de trai, resursele bugetare și vor genera bunăstare reală, nu doar pe hârtie. A se compara cu epoca de tristă amintire 2017-2019, când bugetul a fost subjugat în bună măsură unor populisme ieftine, cu salarii sau pensii crescute din pix de diverși diletanți. Efectele? Deficit comercial (consum mai mare, dar din import), inflație dublă față de 2020 și cea estimată pentru 2021 (deci sărăcirea românilor cu venituri fixe), decredibilizarea României în fața Comisiei Europene și a partenerilor externi.

INEDIT Primele imagini cu astronauții misiunii Artemis II după 10 zile în spațiu

17:38

INEDIT Gigi Becali și-a construit buncăr antiatomic sub biserica de 20 milioane euro din Pipera. Miliardarul, șef de șantier chiar în Postul Paștelui

17:26

Revenind la prezent, ca să spulberăm pentru totdeauna mitul austerității, oricine a făcut un curs de economie poate confirma că un buget care prevede cheltuieli de investiții de 61,4 miliarde de lei, 5,5% din PIB, este clar unul de dezvoltare, în niciun caz de austeritate.

Sumele alocate investițiilor în 2021 sunt cu 8,3 miliarde de lei mai mari față de execuția bugetară de anul trecut. Un an greu, cu o criză fără precedent, în care guvernul liberal a realizat cele mai mari investiții în economia românească din ultimul deceniu: 53,2 miliarde de lei. Acum, tot în condiții de criză, pentru că pandemia nu a trecut, Guvernul Cîțu investește într-un singur an cât au investit guvernele PSD în 2 ani la rând – 2017 (26,8 mld.) și 2018 (34,2 mld). Rezultatele viziunii de a face investiții publice pentru redresarea economiei s-au văzut deja: România a avut cea mai mare creștere economică din UE pe trimestrul IV, +5,3%, și o creștere de +5,6% pe trimestrul III. Plus creșteri record pe segmentul construcții, capitol la care am fost pe primul loc în UE.

Un alt lucru important despre care se vorbește prea puțin în spațiul public este structura finanțărilor: în 2020, guvernul PNL a crescut ponderea investițiilor din fonduri europene la 47%, iar în 2021 vom continua pe aceeași linie, cu finanțare de peste 50% din bani europeni.

Spre comparație, ponderile investițiilor din fonduri UE în guvernările PSD au fost 29% în 2017, 31% în 2018, 28% în 2019. Practic, trei ani de oportunități ratate, pentru că preocupările socialiștilor au fost cu totul altele: păcălirea românilor cu măsuri populiste de stimulare a consumului, dinamitarea justiției, protejarea „liderilor” cu probleme penale.

În același timp, în contextul actualei crize fără precedent, sanitară și economică, dublarea alocărilor pentru susținerea IMM-urilor și a sumelor alocate pentru schemele de ajutor de stat aferente înseamnă un nou pachet de stimulare pentru revenirea economiei post-pandemie. Continuăm, practic, modelul început anul trecut, de a da mediului de afaceri românesc undițe, nu pești.

Schemele de ajutor de stat, garanțiile pentru investiții și granturile sunt bani care se întorc în bugetul de stat, prin taxe și impozite, de la companii care aleg să se reinventeze, să iasă mai puternice și mai bune din criză. Iar o bună parte dintre antreprenorii români, inclusiv cu sprijin guvernamental, au făcut fix asta.

Pentru aceste programe guvernamentale de sprijin pentru susținerea activității IMM-urilor și a companiilor mari și întreprinderilor mici și mijlocii cu cifra de afaceri peste 20 milioane lei, prin intermediul garanțiilor de stat, pentru anul 2021 se estimează garanții în valoare de 28,10 mld lei (2,52% din PIB).

Investițiile publice în proiecte de anvergură, structura finanțărilor și pachetele consistente de sprijin pentru mediul de afaceri sunt trei elemente cheie care confirmă construcția bugetară responsabilă și credibilă. Sigur că sunt mai greu de explicat decât cuvintele simple, precum „austeritate” sau „tăieri”, testate în laboratoarele de comunicare ale PSD. Sunt totodată mult mai greu de pus în scenă de către circarii Parlamentului, precum scenetele cu păpuși sau pancarte.

La sfârșitul zilelor lungi ale dezbaterilor pe buget, rămâne încrederea că adevărul învinge întotdeauna. Și rămân faptele. Toți românii vor vedea singuri cu ochii lor care este calea cea mai bună. Așa cum au văzut deja la Sibiu, Oradea, Cluj-Napoca, Reșița, Deva, Suceava, Arad, Sinaia și în multe alte administrații locale liberale din toată țara.