Acuzații de evaziune fiscală din România scapă de urmărirea penală, dacă achită prejudiciul plus 50%

Publicat: 30 05. 2018, 03:34
Actualizat: 25 03. 2019, 23:28

Inițiativa legislativă modifică Legea nr.241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale și introduce patru modificări. Proiectul a fost adoptat de Senat cu 74 de voturi pentru și 33 împotrivă.

Astfel, conform proiectului adoptat de senatori, „în cazul săvârșirii unei infracțiuni de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 și 9, dacă, în cursul urmăririi penale, inculpatul va acoperi integral prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 50% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile și penalitățile, se va dispune, o singură dată, renunțarea la urmărire penală”.

Infracțiunile de evaziune fiscală prevăzute la articolele 8 și 9 sunt următoarele: „a) ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile; b) omisiunea, în tot sau în parte, a evidențierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate; c) evidențierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la baza operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive; d) alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor; e) executarea de evidente contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor; f) sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate; g) substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terțe persoane a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală și ale Codului de procedură penală”.

Inițiativa legislativă mai introduce trei alineate noi prin care, pentru infracțiunile de evaziune fiscală menționate mai sus, „dacă, în cursul judecății, inculpatul va acoperi integral prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 50% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile și penalitățile, instanța va dispune, o singură dată, pedeapsa amenzii penale”.

De asemenea, și în cazul în care inculpatul, în perioada procesului și până la dispunerea unei decizii judecătorești, achită „integral, în termen de 1 an, prejudiciul comis prin comiterea faptei, majorat cu 50% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile și penalitățile, instanța va dispune, o singură dată, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere”. În caz contrar, pentru condamnat suspendarea executării pedepsei sub supraveghere se va transforma în pedeapsa închisorii cu executare, se arată în textul proiectului de lege.

Dacă, tot în timpul procesului, până la „terminarea cercetării judecătorești”, inculpatul va acoperi, în termen de trei ani, „prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 50% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile și penalitățile, instanța va dispune o singură dată, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere”. În caz contrar, „suspendarea executării pedepsei sub supraveghere se va transforma în pedeapsa închisorii cu executare”.

Senatul a votat în calitate de prim for sesizat, decizională fiind Camera Deputaților. Proiectul de lege a fost inițiat de deputatul PSD Cătălin Rădulescu.