Guvernul Tudose a supraviețuit aproape 7 luni. Ce îi transmitea Grindeanu în prima zi de mandat

Publicat: 16 01. 2018, 09:20

Mihai Tudose, împreună cu miniștrii săi, a depus jurământul în data de 29 iunie 2017.

La acea vreme Tudose spunea „Am fost propus in aceasta functie de catre presedintele Liviu Dragnea, acceptat de presedintele Klaus Iohannis si nu vreau să înșel încrederea acordată. Voi fi prezent în Parlament de câte ori va fi nevoie, de câte ori voi fi chemat sau de câte ori o lege importantă va necesita susținere la cel mai înalt nivel guvernamental. Le voi cere, de asemenea, tuturor miniștrilor să facă același lucru, să participe la procesul de dezbatere, atât în plen, cât și la comisie. Cred, în egală măsură, că partidul care și-a asumat guvernarea și programul de guvernare, PSD, împreună cu partenerul său de coaliție, ALDE, au dreptul la legitimitatea de a controla săptămânal, lunar sau de câte ori consideră necesar, ritmul de implementare a programului de guvernare”.

Mihai Tudose venea după Sorin Grindeanu, cel care a stat în fruntea Palatului Victoria șase luni și a reușit să bifeze și o premieră. A fost demis prin moțiune de cenzură de propriul partid care l-a trimis acolo, liderii social democrați acuzându-l că a uitat cine l-a trimis la Palatul Victoria și a ales să se „baricadeze” în Guvern ca să nu piardă postul.

„Premierul desemnat, Mihai Tudose, ar trebui să fie conștient – și eu cred că este conștient de acest lucru – și să se pregătească pentru momentul de peste câteva luni, când îi va veni rândul. Eu știu că lui Mihai îi place șahul, așa că să pregătească foarte bine mișcările viitoare”, i-a transmis la acea vreme Sorin Grindeanu lui Tudose.

Prin declarațiile sale, Mihai Tudose lăsa să se înțeleagă că Sorin Grindeanu a fost un caz izolat și că membrii PSD știu cine îi trimite în funcții și cui se raportează.

Și totuși, la trei luni, premierul bătea cu pumnul în masă. Fie pleacă miniștrii cu probleme din partid, adică Rovana Plumb și Sevil Shhaideh, sau cei care nu au performanță, cum ar fi Răzvan Cuc, fie își depune mandatul. O situație complicată pentru PSD care risca să nu mai obțină o nominalizare de la Iohannis pentru scaunul de la Palatul Victoria. O situație și mai complicată pentru Dragnea, având în vedere că cei vizați de Tudose îi erau colaboratori vechi.

După o ședință de cinci ore, informațiile care ajungeau la presă erau că Tudose este la un pas de demisie. O discuție de 15 minute doar între Dragnea și Tudose a tranșat însă lucrurile. Întorși în sala de ședință, a fost cum a spus Tudose.

„Aproape toată lumea a plecat supărată”, a declarat Dragnea, după ședința CEx din 12 octombrie 2017, care s-a lăsat cu demisiile miniștrilor menționați.

Pentru premier era însă o mare victorie în fața lui Liviu Dragnea.

Perioada ce a urmat a dus și mai mult la răcirea relațiilor între premierul Tudose și liderul PSD Liviu Dragnea. În cele din urmă, tensiunea din partid nu a mai putut fi ascunsă.

Scandalul polițistului pedofil a adus în lumina reflectoarelor un alt om apropiat al lui Liviu Dragnea din Guvern: Carmen Dan. Nemulțumită de anchetă și comunicarea în cazul agentului Eugen Stan, Carmen Dan a cerut demiterea șefului Poliției Române, Bogdan Despescu. Premierul nu numai că nu a acceptat dar i-a și transmis ministrului de Interne că nu poate munci cu cineva care minte (referitor la înlocuitorul lui Despescu) și semnează oricând demisia.

Imediat a apărut în discuție relația Dragnea-Tudose și faptul că ministrul de Interne este un pion pe tabla de șah. De altfel, Tudose a transmis un semnal către Liviu Dragnea, spunând că ministrul de Interne va demisiona, „dacă este lăsată”.

De cealaltă parte, Carmen Dan a răspuns că va demisiona doar dacă partidul i-o va cere, pentru că Guvernul este unul politic.

Declarațiile publice și mesajele transmise arătau, înaintea ședinței Consiliului Executiv, de luni, că Mihai Tudose are alături de el organizații puternice, cum ar fi cele conduse de Marian Oprișan, Niculae Bădălău sau Adrian Țuțuianu.

„Fără cele 10 organizații care îl sprijină pe Tudose, dintre care Iași, Constanța, Buzău, Dâmbovița, Giurgiu, Caraș, Timiș, care au mulți parlamentari, nu au majoritate să demită guvernul”, au declarat surse din PSD pentru agenția de presă MEDIAFAX.

Pe de altă parte, 30 de lideri ar fi fost de acord să semneze un act prin care ar fi arătat că sunt împotriva șefului Guvernului.

Pus în fața membrilor Comitetului Executiv, Tudose nu a mai avut de ales. Cei mai mulți i-au cerut demisia din cauza tensiunilor, iar acesta a ales să nu se repete scenariul Grindeanu.

Luni seara, Tudose a anunțat că în sfârșit are o relație bună cu Liviu Dragnea. Nu va asigura însă vreun interimat la Guvern.

Rămâne de văzut dacă președintele Klaus Iohannis este de acord, ca în decurs de un an, să accepte al treilea premier PSD.