„Strategia SRI, în 2016, a fost de a ține departe de granițele țării orice amenințare la adresa securității naționale. Au fost întreprinse măsuri de descurajare a oricăror acțiuni ilicite în domenii ca : securitate cibernetică, contraspionaj, extremism și crimă organizată. De exemplu, au fost instituite aproximativ 6.000 de măsuri de nepermitere sau interzicere a intrării în România”, a declarat Eduard Hellvig, miercuri, în cadrul unei conferințe de presă.
În același timp, Hellvig a subliniat că SRI își dorește să modernizeze și mai mult parteneriatul pe care îl are cu instituțiile statului, spunând că va „lucra pentru un model mai transparent de control și pentru o relație mai deschisă cu Parlamentul și societatea civilă” și că ofițerii SRI „vor ieși mult mai mult în societate pentru a explica oamenilor și instituțiilor cum trebuie să își genereze măsuri de protejare a datelor și a patrimoniilor”.
Totodată, Hellvig a subliniat faptul că este momentul unei ample dezbateri publice pentru un pachet modern de legislație de securitate națională, în contextul în care SRI acționează pe baza unei legi principale din 1991.
„Sunt de atunci 26 de ani în care realitățile s-au schimbat radical… amintiți-vă doar ce însemna Internetul atunci față de prezent… Este, din perspectiva mea, momentul unei ample dezbateri publice pentru un pachet modern de legislație de securitate națională. Minim intruzivă, cu garanții constituționale pentru cetățeni, cu repere etice. Dar, adaptată la ceea ce trăim astăzi!”, a mai spus șeful SRI.
În plus, Hellvig a ținut să sublinieze că pe viitor trebuie acordată atenție pericolului ce vine dinspre terorism, spionaj, trafic ilegal, atacuri cibernetice ori forme de agresiune hibridă și agresiuni informaționale.
„Avem foarte multe de făcut pentru că viitorul cuprinde multe amenințări. Din păcate, și în 2017, și în anii ce urmează, serviciile de informații vor fi angrenate în confruntări directe a căror duritate încă nu este resimțită pe deplin. Lumea în care trăim se confruntă cu probleme importante, iar analiza noastră este că gradul de insecuritate globală nu a atins încă punctul maxim. Trebuie să fim atenți împreună, în țară și cu partenerii externi, la pericolele care vin dinspre terorism, spionaj, trafic ilegal, atacuri cibernetice ori forme de agresiune hibridă și agresiuni informaționale”, a afirmat Hellvig.
Klaus Iohannis: Am cerut SRI echilibru și echidistanță necondiționate
La rândul său, președintele Klaus Iohannis a declarat, după participarea la prezentarea bilanțului activității SRI pe 2016, că a cerut serviciului „echilibru și echidistanță necondiționată în desfășurarea activității”, dar și „aprofundarea parteneriatului cu societatea civilă”.
„Aștept, în continuare, cel puțin același nivel de contribuție în furnizarea de cunoaștere necesară fundamentării unor decizii care țin de promovarea intereselor României. Am cerut SRI echilibru și echidistanță necondiționate în desfășurarea activităților acestuia, precum și aprofundarea parteneriatului cu societatea civilă, cu cetățeanul, la a cărui securitate este chemat să vegheze. Creșterea gradului de cunoaștere și anticipare a tendințelor de evoluție a amenințărilor asimetrice sau de tip hibrid actuale este absolut necesară, aspect pe care l-am subliniat în cadrul ședinței de bilanț de astăzi”, a declarat Klaus Iohannis, după participarea la prezentarea bilanțului activității SRI pe 2016.
În acest context, Iohannis a subliniat faptul că reiterează necesitatea ca SRI să aibă la dispoziție instrumente legislative „adaptate realităților interne și internaționale”, evidențiind faptul că acestea „continuă să se lase așteptate”.
„Am profitat, totodată, pentru a reitera necesitatea punerii la dispoziția instituțiilor statului român, implicit a SRI, a unor instrumente inclusiv legislative adaptate realităților interne și internaționale necesare asigurării securității naționale, care să ofere un cadru adecvat desfășurării activității de intelligence. Aceste instrumente continuă să se lase așteptate”, a mai spus Iohannis.