Iohannis SESIZEAZĂ CCR în legătură cu modificările Codului Penal

Klaus Iohannis argumentează, în sesizarea depusă la CCR, că dezbaterea și adoptarea de către Senat a proiectului care aduce modificări Codului Penal încalcă Constituția, în sensul că depășește termenul constituțional de 60 de zile stabilit pentru prima Cameră sesizată, termen care, arată șeful statului, s-a împlinit pe 16 iulie, însă inițiativa legislativă a fost adoptată pe 3 iulie de către Senat și pe 4 iulie de Camera Deputaților, în calitate de for decizional.

„Termenul de 45 de zile, respectiv de 60 de zile prevăzut la art. 75 alin. (2) din Legea fundamentală este un termen ce privește raporturile constituționale dintre autoritățile publice, respectiv raporturile dintre cele două Camere ale Parlamentului, pe de o parte și între acestea și Guvern, pe de altă parte. La împlinirea acestuia, dreptul și, totodată, obligația primei Camere competente să dezbată o inițiativă legislativă încetează, legea considerându-se adoptată în forma depusă de inițiator. Ca efect al împlinirii acestui termen, se naște dreptul Camerei decizionale de a se pronunța asupra inițiativei adoptate în condițiile art. 75 alin. (2) și de a decide definitiv. De asemenea, împlinirea acestui termen are consecința imposibilității membrilor primei Camere competente de a mai formula amendamente, dincolo de acest interval de timp stabilit de Constituție propunerile parlamentarilor sau ale comisiilor nemaifiind admisibile. Aceeași este și consecința pentru Guvern care, dincolo de acest termen, nu mai poate formula și depune amendamente cu privire la legea respectivă în cadrul primei Camere sesizate, nu mai poate solicita dezbaterea acesteia în procedură de urgență sau înscrierea ei cu prioritate pe ordinea de zi, toate aceste drepturi putând fi exercitate de Guvern doar în cadrul Camerei decizionale”, se arată în textul sesizării șefului statului, potrivit Administrației Prezidențiale.

Astfel, Iohannis susține, în textul sesizării că atât Codul penal, cât și a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție sunt neconstituționale deoarece încalcă următoarele aspecte: „1. sesiunea extraordinară a Camerei Deputaților nu a fost constituțional întrunită; 2. legea nu a fost înscrisă în mod expres pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare a Camerei Deputaților, aceasta nefiind adoptată de Senat în calitate de primă Cameră sesizată și nici înregistrată la Biroul permanent al Camerei Deputaților la momentul emiterii Deciziei Președintelui Camerei Deputaților de convocare în sesiune extraordinară”.

Majoritatea parlamentară a adoptat modificările Codului penal pentru punerea în acord cu deciziile Curții Constituționale. Proiectul a trecut într-un timp fulger de Parlament, fiind adoptat de Senat pe 3 iulie și pe 4 iulie de Camera Deputaților. Cea mai importantă și disputată reglementare a inițiativei legislative este cea referitoare la infracțiunea de abuz în serviciu.

„Fapta funcționarului public, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu reglementate expres prin legi, ordonanțe de guvern sau ordonanțe de urgență, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplinește prin încălcarea atribuțiilor astfel reglementate, a unor dispoziții exprese dintr-o lege, ordonanță de guvern sau ordonanță de urgență, în scopul de a obține pentru sine, soț, rudă sau afin până la gradul II inclusiv, un folos material necuvenit și prin aceasta cauzează o pagubă certă și efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim brut pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 5 ani sau amendă”, este definiția dată abuzului în serviciu, printr-un amendament PSD adoptat de Legislativ.

O nouă prevedere în Codul penal, adoptată de Parlament, arată că persoanele condamnate la mai puțin de 10 ani de închisoare pot fi eliberate condiționat, daca au executat jumătate din pedeapsă, iar condamnații care au peste 60 de ani pot fi eliberați dacă au efectuat o treime de pedeapsă: „Liberarea condiționată în cazul închisorii poate fi dispusă, dacă: a) cel condamnat a executat cel puțin jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depășește 10 ani, sau cel puțin două treimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 15 de ani, în cazul închisorii mai mari de 10 ani”, potrivit textului.

Noi reglementări privind liberarea condiționată sunt prevăzute și în cazul persoanelor condamnate care au împlinit 60 de ani.

„În cazul condamnatului care a împlinit vârsta de 60 de ani, se poate dispune liberarea condiționată, după executarea efectivă a cel puțin o treime din durata pedepsei, în cazul închisorii ce nu depășește 10 ani, sau a cel puțin jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute în alin. (1) lit. b) – d)”, conform proiectului.

Totodată, un amendament care a trecut de Parlament prevede că atunci când s-au stabilit numai pedepse cu închisoarea, se aplică cea mai grea, adăugându-se un spor de până la 3 ani.