Dumitru Prunariu: „În domeniul științific, România investește cel mai puțin din EUROPA”

Într-o transmisie live la Gândul, primul astronaut român, Dumitru Prunariu, a constatat cu părere de rău faptul că, comparativ cu alte state europene, România nu investește suficient în domeniul științific. Potrivit acestuia, țara noastră nu se va putea bucura de descoperiri și de recunoaștere la nivel internațional în domeniul științei și al inovației atât timp cât nu va prioritiza acest segment. Urmăriți aici, integral, emisiunea Realități Cosmice.

Dumitru Prunariu atrage atenția asupra lipsei de finanțare în domeniul științific din țara noastră. Conform acestuia, doar 0,18% din PIB-ul României merge către știință și inovație, cel mai puțin dintre țările europene. Este evidențiat aspectul legat de importanța conexiunilor și relațiilor internaționale facilitate de inovațiile științifice ale unei țări, separat de beneficiile interne aduse de astfel de realizări.

„În domeniul științific, România investește cel mai puțin din Europa, deci acum 0,18% din PIB se investește în cercetare științifică. În momentul în care se va reorganiza Agenția Spațială Română și va avea o altă dimensiune geo-politico-strategică, aș putea să spun, pentru că o agenție spațială nu este o agenție de cercetare efectivă, ea face și cercetare, mă rog, strategică, dar ea este, în primul rând, o instituție care realizează legături internaționale, acorduri internaționale, participări ale României la programe internaționale, pe lângă partea internă.”

EXCLUSIV „Operațiunea Buletinul”. Se sistează plata alocațiilor pentru copiii moldoveni care dețin cetățenie română? Răspunsul Ministerului Muncii pentru Gândul

05:00

ECONOMIE China va elimina taxele vamale pentru Africa

23:30

Dumitru Prunariu: „Ne-am obișnuit să facem focuri de artificii”

Invitatul face o comparație alarmantă între România și alte state europene din punct de vedere al investițiilor în domeniul științific. Acesta remarcă faptul că, pe lângă lipsa de investiții financiare, România se confruntă și cu o lipsă de aplicabilitate a ideilor și rezoluțiilor generate în cadrul conferințelor de specialitate.

„În momentul în care aceasta va avea, într-adevăr, o politică bine fundamentată și o trasabilitate a acțiunilor ei, nu o mai are de o perioadă de timp, atunci vom putea să planificăm un zbor cosmic, să știm clar de ce îl planificăm, cu ce scop, ce realizăm prin el, ce tip de experimente sau de aplicații realizăm și ce vom face cu ele ulterior, pentru că noi ne-am obișnuit să facem focuri de artificii. Realizăm acum o chestie formidabilă, o facem și, după aceea, aceea dispare și nu are nicio consecință. Constat de multe ori că sunt invitat la tot felul de conferințe, din acestea care propun teme serioase, lumea marchează, da, am participat. Și care este urmarea? Un acord internațional? Un program stabilit ulterior, ca urmare a ei? Prea puține astfel de lucruri vedem. Pe când în alte țări, care nu sunt neapărat mai serioase, dar sunt mult mai organizate, totdeauna așa ceva se organizează cu un anumit scop, pentru a avea o consecință pozitivă și, mai ales, pentru statul care organizează, se urmăresc niște interese ale statului respectiv. Și atunci se face o conferință mare aici, pe o anumită tematică, și, ca urmare a celor care participă, se încheie niște acorduri, niște înțelegeri și continui un anumit tip de activitate. La noi, mai puțin.”