Politicieni cu pretenții mari și partidele lor mici. Cum au dispărut partidele lui Geoană și Macovei
Odată plecat de la Cotroceni, Emil Constantinescu a considerat că este mai bine să-și înființeze un partid, decât să intre într-unul dintre cele care l-au propulsat în prima funcție a statului. Împreună cu o parte dintre colaboratorii săi prezidențiali, Constantinescu a pus bazele în februarie 2003 Acțiunii Populare, formațiune cu ideologie de centru-dreapta. Cinci ani mai târziu a fuzionat cu Partidul Național Liberal, condus în acea vreme de Călin Popescu Tăriceanu. Din acel moment, Emil Constantinescu a preferat să se retragă din viața politică.
Un alt partid meteoric a fost Alianța pentru România. A fost fondat în 1997 de Teodor Meleșcanu, fost ministru de Externe în Guvernul condus de Nicolae Văcăroiu, împreună cu câțiva foști membri ai PDSR (Mircea Coșea, Iosif Boda, Marian Enache și alții). Meleșcanu a fost ales președintele acestui partid în decembrie 1997 și reales în aceeași funcție în martie 2001. În ianuarie 2002, în urma fuziunii Alianței pentru România cu Partidul Național Liberal, Meleșcanu devine prim-vicepreședinte al PNL. Ulterior, s-a înscris în ALDE.
Fost secretar general al PSD în perioada 2001-2003, Cosmin Gușă, apoi șef de campanie a lui Traian Băsescu în 2004, a înființat, alături de Aurelian Pavelescu și Lavinia Șandru, Partidul Inițiativa Națională în 2005. Șase ani mai târziu Tribunalul București a admis comasarea prin absorbție cu Uniunea Națională Pentru Progresul României.
Un alt politician care a considerat că este mai bine să-și înființeze o formațiune politică a fost europarlamentarul Monica Macovei. După ce a obținut peste 420.000 de voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2014, Monica Macovei s-a decis să înființeze un partid „reformist, pro-occidental și îndrăgostit de liberatate”. Partidul M10 a fost lansat în martie 2015, iar în prezent nu mai are activitate.
Partidul Social Românesc (PSRO) a fost un partid politic de centru-stânga din România, fondat pe 9 martie 2015 de un grup de foști membri ai Partidului Social Democrat, în frunte cu fostul senatorul Mircea Geoană. În decembrie 2017, potrivit informațiilor din presă, partidul a organizat un congres în cadrul căruia s-a luat decizia statutară de a se autodesființa prin votul a 2/3 din delegați, cererea de radiere din Registrul Partidelor fiind așteptată să fie recunoscută la Tribunalul Municipiului București în primăvara anului 2018.
Fost premier și fost director al Serviciului de Informații Externe, Mihai Răzvan Ungureanu a preluat de la fostul primar general al Capitalei Viorel Lis Partidul Creștin, i-a schimbat denumirea în Forța Civică și a candidat la alegerile din 2012 în Alianța România Dreaptă, alături de PD și PNȚCD. În 2014 Tribunalul București a acceptat fuziunea formațiunii lui MRU cu Partidul Democrat-Liberal, condus atunci de Vasile Blaga.
„Un nou început! Pro România a primit astăzi personalitate juridică. Au fost nouă luni în care s-au pus numeroase piedici de oameni care au fost învățați să distrugă, nu să construiască! Am pornit acest proiect pentru a da o șansa celor mulți care doresc să facă politică #altfel și care nu se regăsesc în partidele populiste sau rămase în capcană timpului. Mulțumesc tuturor celor care au fost alături de noi în acesta perioadă, alegând să plece din zonă de confort pentru un proiect solid cu obiective pe termen mediu și lung”, a scris la sfârșitul lunii februarie, pe Facebook, Daniel Constantin, fost copreședinte al ALDE. El, Victor Ponta, Sorin Cîmpeanu și alți colegi au lansat partidul Pro România în mai 2017.
În cursul acestui an fostul primar al sectorului 2 al Capitalei, Neculai Onțanu, a înregistrat în instanță solicitarea de acordare a personalității juridice pentru partidul ” Ader la Democrație, Educație și Reconstrucție” (ADER), iar fostul premier Dacian Cioloș a depus actele pentru înființarea partidului „Mișcarea România Împreună”.