Președintele CNSAS anunță că a început preluarea arhivei „Dunărea Operativ” de la SIE: „În trei luni putem avea toate documentele”

Publicat: 12 11. 2013, 08:05
Actualizat: 19 03. 2015, 14:22

Transferul documentelor cu date despre operațiunile speciale ale ICE Dunărea, unitatea Securității prin care se desfășura înainte de 1989 tot exportul României, a început deja, întreaga arhivă urmând să ajungă la CNSAS în aproximativ trei luni, estimează președintele Colegiului CNSAS, Dragoș Petrescu.

„În acest moment s-a declanșat procesul. Urmează ca documentele să fie preluate de la SIE în perioada următoare. Încă nu au intrat în arhiva CNSAS, dar procedura a fost începută”, a explicat Dragoș Petrescu, contactat de gândul.

Transferul SIE – CNSAS se poate face în trei luni

Surse din instituție susțin că arhiva desecretizată de SIE la cererea președintelui Traian Băsescu, după refuzul premierului Victor Ponta de a semna în CSAT pe 1 octombrie o astfel de decizie, nu este foarte voluminoasă, din datele cunoscute până acum.

Președintele CNSAS a evitat să dea deocamnată detalii despre volumul documentelor sau despre conținutul lor, dar a precizat că acestea „vor intra la CNSAS într-un timp nu foarte îndelungat”. „Nu cred că va dura foarte mult, în general lucrurile merg destul de repede. În aproximativ trei luni cred că putem finaliza preluarea, putem avea toate documentele”, a adăugat Dragoș Petrescu.

După acest termen, la numele foștilor ofițeri de securitate care au lucrat la ICE Dunărea, dar și la date privind implicarea acestora în exporturi considerate controversate, vor avea acces toți cercetătorii acreditați de CNSAS.

Ce poate conține „ultima rămășiță de arhive ale fostei Securități

Numele ICE Dunărea a fost legat inclusiv de cel al fondatorului PC, Dan Voiculescu, care, din 1982 până la Revoluției a fost reprezentantul în România al firmei cipriote Crescent Commercial Maritime Ltd., care avea relații privilegiate cu Securitatea. De altfel, adjunctul ICE Dunărea, Constantin Rotaru a figurat după 1989 în conducerea GRIVCO, după ce a fost adjunct în SIE.

Surse apropiate Serviciului au explicat pentru gândul că problema desecretizării arhivei „Dunărea Operativ” nu s-a pus în ultimii ani, unul dintre motive fiind legat de numele ofițerilor acoperiți care apart în documente, o parte dintre ei preluați de SIE după 1989. Dosarul Dunărea Comercial pe de altă parte a fost desecretizat prima dată în 1999, în timpul mandatului președintelui Emil Constantinescu, blocat în 2000, tot la Cotroceni și transferat în timpul mandatului lui Traian Băsescu la Arhivele Naționale

Arhiva „Dunărea Operativ”, prezentată public de Băsescu ca fiind „ultima rămășiță de arhive ale fostei Securități”, ajunge la CNSAS pe o rută ocolitoare, după ce decizia de desecretizare s-a blocat în CSAT.

„În CSAT-ul din data 1 octombrie am inițiat o hotărâre a CSAT de desecretizare a ultimei părți a arhivei «Dunărea», așa-numita «Dunărea Operativ». Solicitarea a fost respinsă ca urmare a poziției domnului prim-ministru, care n-a fost de acord, deși arhivele fostei Securități vizează perioada până la Revoluție, nu după Revoluție. Am încercat pe urmă să obțin semnăturile membrilor CSAT pe o altă variantă, varianta în care un proiect de hotărâre se transmite miniștrilor membri ai CSAT; serviciile secrete au semnat-o, prim-ministrul n-a vrut s-o semneze și, implicit, nici ceilalți miniștri, a relatat președintele vineri.

Arhiva a fost însă desecretizată cu acordul serviciilor, mai exact cu acceptul SIE, condus în prezent de Teodor Meleșcanu. „Pe data de 30 octombrie, am transmis o adresă SIE și CNSAS – primului, să treacă la predarea arhivei «Dunărea Operativ», iar CNSAS-ului, informația că poate începe să preia arhiva «Dunărea Operativ». Am fost informat astăzi de SIE că sunt gata să înceapă predarea”, a adăugat Băsescu, precizând însă c㠄«Dunărea» nu este «Crescent», arhivele «Crescent» nu sunt în România”.

În aceeași intervenție, Băsescu a vorbit însă de faptul că personal a cerut președintelui Ciprului  „deschiderea comisiei rogatorii între România și Cipru, pentru ca procurorii români și ofițerii investigatori să aibe acces la informații cu privire la mișcări de bani făcute de societăți înregistrate în Cipru de către cetățeni români”. În prezent, arhivele Crescent se află în Cipru.