REZULTATE ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014. Peste 86 % din deținuții de la Jilava și Rahova au votat la europarlamentare: Năstase și Becali, nu
Aproape 2.200 de deținuți din penitenciarele Jilava și Rahova au votat, duminică, la alegerile europarlamentare, respectiv o pondere de 86,6 la sută din numărul deținuților cu drept de vot din aceste unități, au declarat pentru MEDIAFAX reprezentanții celor două închisori.
La penitenicarul de tranzit Rahova, din totalul celor 1.348 de deținuți, au avut drept de vot 1.208, dintre care 1.044 și-au exprimat dorința de a vota, a declarat pentru MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al instituției, Gabriela Livadariu.
Duminică, 920 de deținuți de la Rahova au votat, în timp ce ceilalți 124 dintre cei care își exprimaseră dorința de a participa la scrutin nu au mai făcut-o.
La Jilava, din totalul de 1.894 de deținuți, au făcut cereri pentru a vota 1.671 de deținuți, a declarat pentru MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al penitenciarului, Cristian Micu.
„Noi am trimis cererile la Biroul Electoral Județean Ilfov, care a constatat că 1.288 din deținuți aveau drept de vot”, a arătat Micu, precizând că, duminică, au votat 1.251 de deținuți, iar 37 au refuzat să voteze în fața comisiei.
Astfel, la Jilava au votat 97,12 la sută dintre deținuții cu drept de vot, iar la Rahova – 76,15 la sută.
„Am avut trei urne cu trei comisii, câte una la două paliere. Mă bucur că am găsit înțelegere la BEJ Ilfov, pentru că la alegerile trecute a fost o singură urnă și o singură ștampilă la cam tot atâția deținuți, deci a mers foarte greu. Acum votarea a început la ora 9.00 și s-a terminat în jur de 15.15. Dacă ar fi fost o singură ștampilă, stăteam până diseară”, a mai spus Cristi Mincu.
Dintre cei 32.193 de deținuți din România, 27.027 au putut vota la alegerile europarlamentare, au declarat, pentru MEDIAFAX, oficiali din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP).
Nu au putut vota în schimb deținuții minori și cei condamnați definitiv în cazul cărora instanța a dispus și aplicarea pedepsei complementare a interzicerii dreptului de a alege, conform articolului 66 din Codul penal.
În situația aceasta se află Adrian Năstase și Gigi Becali, ale căror sentințe au inclus și această pedeapsă complementară, dar nu și Relu Fenechiu, căruia i-au fost interzise alte drepturi prin pedepse complementare.
Deținuții cu drept de vot și-au putut exprima opțiunea electorală în spații special amenajate din penitenciare, unde au fost aduse urne mobile.
Potrivit articolului 47 din Legea 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, care se aplică și deținuților, se precizează că „pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, președintele biroului electoral al secției de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă cel mai târziu în preziua alegerilor, însoțită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puțin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială și cu materialul necesar votării – ștampilă cu mențiunea „VOTAT” și buletine de vot – la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea. În raza unei secții de votare se utilizează o singură urnă specială. Urna specială poate fi transportată numai de membrii biroului electoral al secției de votare. Urna specială se poate deplasa numai în raza teritorială arondată la respectiva secție de votare”.
Aceste dispoziții se aplică și persoanelor reținute, deținute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanelor care sunt în executarea unei pedepse privative de libertate, dar care nu și-au pierdut drepturile electorale, se mai spune în același articol.