Sebastian Ghiță reclamă un abuz al DNA asupra lui. Scrisoarea trimisă Camerei Deputaților: „Este un evident atac la valorile democratice ale statului. Decizia DNA este extrem de gravă și neconstituțională”

Publicat: 24 06. 2015, 17:03

După ce procurorii Direcției Naționale Anticorupție i-au interzis lui Sebastian Ghiță să-și exercite calitatea de deputat, fostul membru PSD reclamă acum un abuz al DNA asupra lui. Într-o scrisoare trimisă Camerei Deputaților, Ghiță susține că decizia procurorilor este una „extrem gravă și neconstituțională”, fiind un conflict între puterile statului.

„Decizia mi se pare extrem de gravă, neconstituțională și cu potențiale repercursiuni asupra democrației în România. Consider că Parlamentul  României și Comisia Juridică trebuie să reacționeze de urgență în vederea limitării unui astfel de abuz. Sunt dispus să înaintez Biroului Permanent și Comisiei Juridice orice documente relevante. Totodată, solicit declararea unui conflict între puterile Statului, care să fie soluționat de către Curtea Constituțională”, a transmis Ghiță.

De altfel, el avertizează că, prin crearea acestui precedent, se va ajunge ca „un reprezentant al Parchetului să dispună într-o zi măsuri asupra unui număr atât de mare de parlamentari, încât să modifice majorități și să schimbe configurații politice”. În plus, el susține că că nici nu se mai poate adresa justiției în aceste condiții.

„Aștept un răspuns cât mai rapid în fața unui evident atac la valorile democratice ale statului. Menționez că intenționez să sesizez Procurorului General al României și a ministrului Justiției, precum și procurorului ierarhic superior. Metoda aleasă de acest procuror pentru a opri un parlamentar să-și desfășoare activitatea în calitate de deputat a fost modificarea măsurii de control judiciar anterioare pe care o respectasem. Această metodă de acțiune a procurorului nu-mi mai permite să mă adresez Justiției, respectiv ÎCCJ, în cazul meu. Singura posibilitate este să fac o cerere procurorului ierarhic superior”, a mai scris el.

La final, Sebastian Ghiță mai spune că „România nu se poate întoarce la practicile nedemocratice în care Securitatea și Procuratura dominau societatea”.

Sebastian Ghiță este acuzat de procurorii DNA de trafic de influență, complicitate la schimbarea destinației fondurilor europene, spălare de bani în formă continuată, evaziune fiscală în formă continuată, coruperea alegătorilor și efectuarea de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, în formă continuată, ca urmare a extinderii urmăririi penale în dosarul cumnatului lui Victor Ponta, Iulian Herțanu.

La ieșirea de la audieri, Sebastian Ghiță a spus că procurorii i-au comunicat interdicția de a părăsi orașul Ploiești, acesta susținând că, în acest fel, se urmărește umilirea sa. Totodată, acesta a declarat la ieșirea de la DNA Ploiești că o parte din dosarul său se referă la alegerile prezidențiale din noiembrie 2014 și că are interdicția de a vorbi cu premierul Victor Ponta, el susținând că este un dosar politic care vizează „dărâmarea acestui guvern”.

Procurorii DNA îl acuză pe Sebastian Ghiță că în perioada 2000-2015 a obținut importante sume de bani în mod nelegal, prin traficarea influenței, sau aparent legal din fonduri publice, pe care le-a introdus într-un circuit financiar care nu are la bază operațiuni reale. „Banii au fost „spălați” printr-o multitudine de operațiuni financiar – bancare fără justificare economică, iar ulterior, o parte din aceștia au fost folosiți în scopuri ilicite, respectiv pentru coruperea alegătorilor la alegerile parlamentare din anul 2012 si președințiale din anul 2014. Tranzacțiile financiare menționate au avut ca scop și rezultat inclusiv sustragerea de la plata către stat a unor sume de bani însemnate ca valoare, reprezentând impozit pe profit și T.V.A”, arată DNA într-un comunicat de presă.

Procurorii îl acuză pe Ghiță că a „spălat” din fonduri publice 129.343.768 lei, iar prejudiciul cauzat statului prin sustragerea de la plata impozitului pe profit și taxei pe valoare adăugată a fost stabilită la o valoare minimă de 37.720.325 lei.