Strategia de Apărare 2025–2030, aprobată de CSAT ajunge în Parlament. Nicușor Dan va prezenta noile priorități pentru securitatea României

Președintele Nicușor Dan va prezenta miercuri, în ședința comună a Parlamentului, Strategia Națională de Apărare a României pentru perioada 2025- 2030. Documentul, aprobat deja de CSAT și considerat primul de acest nivel trecut printr-o etapă de transparență publică, definește prioritățile țării într-un context regional marcat de riscuri majore de securitate.

Într-o adresă transmisă președinților celor două camere ale Legislativului, Mircea Abrudean și Sorin Grindeanu, șeful statului a solicitat ca prezentarea strategiei de apărare să fie programată pe 26 noiembrie 2025, în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului, scrie Mediafax.

„În conformitate cu prevederile art. 88 din Constituţia României, republicată, doresc să adresez Parlamentului un mesaj referitor la Strategia Naţională de Apărare a României. Vă propun ca data prezentării mesajului în ședinţa reunită a celor două Camere ale Parlamentului să fie 26 noiembrie 2025”, a transmis Nicușor Dan președinții celor două camere ale Parlamentului, Mircea Abrudean și Sorin Grindeanu.

Documentul a fost trimis deja către comisiile de Apărare pentru raport comun, termenul de finalizare fiind miercuri, ora 12:00. La dezbateri vor participa premierul Ilie Bolojan și membri ai cabinetului său. Ședința începe la ora 14:00.

Ce prevede Strategia Națională de Apărare 2025-2030

Strategia, adoptată luni de CSAT, sub conducerea președintelui Nicușor Dan, conturează direcțiile României într-o perioadă de tensiune maximă la granița țării noastre.

Documentul stabilește obiective și priorități pe zona de securitate, precum și pașii necesari pentru adaptarea instituțiilor statului la noul mediu strategic.

„Strategia exprimă viziunea Președintelui, aceea a unei Românii moderne și sigure, care se bucură de pace și de avantajele ei unice, un stat construit în jurul cetățenilor săi, în serviciul drepturilor și libertăților fundamentale ale acestora, cu instituții transparente și integre, orientate exclusiv către binele public.

În cadrul ședinței de astăzi, membrii Consiliului au aprobat, în continuare, Evaluarea privind riscurile, amenințările și vulnerabilitățile prognosticate pentru anul 2026, precum și Analiza Strategică a Apărării. Aceste documente au ca scop identificarea și elaborarea recomandărilor necesare gestionării provocărilor la adresa securității naționale, adaptarea Armatei la noul mediu strategic, la modificările majore ale situației internaționale de securitate, precum și la angajamentele naționale asumate în cadrul NATO și UE”, potrivit CSAT.

Potrivit Administrației Prezidențiale, România trebuie să își consolideze capacitatea de apărare pentru a răspunde riscurilor unui conflict armat de durată în apropierea granițelor.

„Statul român trebuie să fie pregătit pentru gestionarea riscurilor unui conflict armat de amploare, de lungă durată, în apropierea granițelor și, în același timp, să-și întărească reziliența națională. De asemenea, este necesară creșterea capacității de luptă a Armatei României și accelerarea revitalizării industriei naționale de apărare, domeniu aflat în strânsă legătură cu proiectele de retehnologizare, cercetare-dezvoltare și programele de înzestrare derulate în cooperare cu state NATO și UE.

Aceste proiecte vor aduce beneficii economice și tehnologice interne generate prin mecanisme de offset și cooperare industrială. Armata României va dispune de forțe cu înaltă capacitate de reacție, destinate îndeplinirii misiunilor constituționale și angajamentelor asumate în cadrul NATO, UE și al altor organizații internaționale, ceea ce presupune creșterea numărului de militari activi și de rezerviști bine pregătiți”, anunța Administrația Prezidențială.

Definirea capabilităților militare pentru perioada 2025–2030 se bazează pe deteriorarea mediului de securitate internațional, pe vulnerabilitățile interne și pe tendințele globale cu impact asupra securității naționale.

„Analiza multidimensională prezentată în CSAT a generat recomandări specifice, care vor fi ulterior analizate, adoptate și implementate în cadrul legal, în documente de direcționare, în planuri și măsuri concrete la nivelul Ministerului Apărării Naționale, al instituțiilor din Sistemul Național de Apărare, precum și la nivelul administrației publice și al societății”, se menționa în comunicat.