Mațo groso

Redactor:
Mihai Găinușă
Mațo groso
Mațo groso. Nimic nu contează pentru nația asta mai mult decât haleala. Vezi de ce consideră Mihai Găinușă că viața socială a românilor e pliată pe conceptul de burdihan

Condiția medie a bărbatului din România impune burtica. Ea e un atribut al situației sociale. Degeaba ai Porsche Cayenne sau vilă cu piscină, mai tare e un cetățean cu Logan și cutie de acordeon cu buric. Gherțea ăla pe care-l vezi vara cu tricoul ridicat peste burta, la margine de drum – dar am văzut și în centrul Bucureștiului – n-o face intenționat. E doar un reflex să-și confirme poziția socială, cum fac maimuțele care-și arată fundul roșu. Sau pavianul, coafura.

Drept urmare, viața socială în România s-a pliat pe conceptul de burdihan, cum s-a pliat Irina pe Liviu. Imediat după Revoluția certificatelor de Revoluționar din 89, foamea a coborât în stradă. Au apărut primele chioșcuri cu senvișuri la grill, apoi primele șaormerii și expresia eternă a concursurilor televizate cu premii: „m-ai scos din foame”.

Uniunea Europeană nu poate înțelege conceptul de foame, cum îl percepem noi, cei care eram copii în comunism. Păi ce, ei au mâncat vreodată și cojile de la portocale? Sau au ras coaja de banană cu dinții până a rămas ca lama de subțire? Habar n-au cum e să te duci după pâinea pe cartelă, aia rotundă de la țară și să te certe bunicii că ai înjumătățit-o până acasă. Acum, ăia mici mănâncă fără să știe ce, cu ochii în jocul Fortnite, pe telefon.

Visul lui Ceaușescu de a face marile complexe alimentare, uriașele cantine sociale, s-a împlinit cu brio. Doar că acum se cheamă street food, inelul de haleală din mall sau restaurantul IKEA. Orice diferență socială dispare la coadă la șaormeria Dristor. Filosoful și cocalarul sunt vecini de masă la împinge tava în mall, lângă IMAX. Trei milioane de români au băgat la ghiozdan, anul trecut, 6 milioane de chifteluțe și 3 milioane de hot-dogi la cantina Ikea. Cum e să înfrunți traficul la ieșire și intrare pe DN1, ca să bagi ca hârciogul două chiftele la bojoci?

De altfel, tulburările sociale de aici se trag. Stinge-i românului lumina, ia-i căldura, dar dacă începe să-și audă ghiorăitul mațului, spiritul de Che Guevara se trezește în el.

Următoarea pe listă e Revoluția porcului. Uniunea Europeană tocmai a constatat că țara noastră, my God, are cea mai rapidă extindere a ciumei porcine. Plus că 70 la sută din focarele UE sunt pe plaiurile noastre. Ceea ce înseamnă caltaboșul omului, jumara lui de toate zilele și cârnațul pentru bere – toate tăiate de pe lista de Crăciun. Nici pe vremea lui Ceaușescu, când explodau porcii în bucătărie, euthanasiați cu gaz, nu se gândea vreun securist cum ar fi Voiculescu, la ars porcul țăranului, cu comisia îmbrăcată în halat alb.

Comunitățile încearcă să dreagă busuiocul cu Zilele Recoltei, prilej pentru cetățeanul de rând să stea la rând la farfurie de plastic cu fasole și ciolan. Dar aici mănânci o dată – de două ori și dacă nu te-ntorci a doua zi la borcanul tău cu carne la garniță, de unde mai prinzi puteri pentru bătăile la tigăi la promoție? Că nația asta nu face burta la MacDonals, acolo iese „în oraș”, dragă. Face burtă la ușa de sus a frigiderului.

Republica Mațo Groso România.

 

Inchide