Misterul dronei care s-a prăbușit în Croația după ce a survolat România și Ungaria se adâncește. Ministrul croat al Apărării: „Am găsit părţi ale unei bombe aeriene”. Reacția NATO

Publicat: 13 03. 2022, 19:14
Actualizat: 13 03. 2022, 19:17
Sursa FOTO: Captură Youtube

Investigatorii croați au găsit rămăşiţe ale unei bombe aeriene în drona care s-a prăbuşit joi seara în sud-vestul Zagrebului, după ce a survolat spațiul aerian al României și Ungariei, a declarat duminică ministrul croat al Apărării, Mario Banozic.

„Au fost găsite urme ale unui dispozitiv exploziv, ceea ce indică faptul că nu era o dronă de recunoaştere. Am găsit părţi ale unei bombe aeriene”, a declarat Banozic reporterilor, la locul prăbuşirii, după ce partea principală a dronei a fost scoasă din pământ, potrivit total-croatia-news.com

El a precizat că este vorba despre un vehicul aerian fără pilot de fabricaţie sovietică, din anii 70, dar că încă nu este clar dacă a fost lansat de fortele armate ale Rusiei sau ale Ucrainei.

Ministerul ucrainean al Apărării: Drona prăbușită nu aparține Ucrainei

Consilierul șef al ministrului ucrainean al apărării, Markiyan Lubkivsky, a declarat anterior  pentru ziarul croat Jutarnji List că drona prăbușită nu aparține Ucrainei, relatează euronews.com

Autoritățile ruse nu au făcut nicio declarație cu privire la drona de tip Tu-141, respectiv dacă ar putea fi un dispozitiv scos din uz care ar fi putut fi făcut recent din nou operațional.

„Vom putea spune care a fost scopul său doar după o analiză. Acest tip de bombă a fost folosit de avioane”, a adăugat Banozic.

Ministrul croat a dat asigurări că zona din jurul craterului este acum sigură şi că nu există substanţe explozive acolo.

Drona a avariat zeci de autoturisme, dar nu a făcut victime umane

Serviciul de seismologie din Croaţia a comunicat sâmbătă că seismografele sale au înregistrat impactul unui obiect zburător în zona Jarun din sud-vestul Zagrebului, joi, la ora 23:01:49.

Drona a căzut la aproximativ 50 de metri de un cămin studenţesc, dar nimeni nu a fost rănit. Aproximativ 40 de maşini aflate într-o parcare din apropiere au fost avariate.

 

Dispozitivul s-a prăbuşit în Croaţia după ce a survolat România şi Ungaria.

Ministrul croat al Apărării: „Nu suntem mulţumiţi de reacţia ţărilor vecine”

„Se va face o analiză detaliată cu aliaţii noştri din NATO pentru a vedea ce s-a întâmplat. Bineînţeles, nu suntem mulţumiţi de reacţia ţărilor vecine care au observat obiectul zburător mult mai devreme, fără a reacţiona. Dacă ar fi fost detectat la timp, nu am fi fost astăzi aici”, a declarat Banozic.

Ministrul croat al apărării a menţionat că a vorbit duminică dimineaţă cu omologii săi din Ungaria şi România şi aşteaptă un răspuns după ce aceştia i-au spus că evaluează datele disponibile pentru a vedea ce s-a întâmplat cu exactitate.

„Apărarea integrată aeriană și antirachetă a NATO a urmărit traiectoria de zbor a unui obiect care s-a prăbușit ulterior la Zagreb”, a confirmat un oficial NATO într-o declarație transmisă Euronews.

Dar premierul croat a spus că autorităţile ţării nu au fost informate şi că NATO a reacţionat doar după ce jurnaliştii au pus întrebări.

Drona care a plecat din Ucraina și s-a prăbușit în capitala croată Zagreb a trecut pe deasupra României timp de trei minute iar ”evoluția” în spațiul aerian național nu a permis utilizarea altor măsuri,  a transmis vineri, 11 martie, MApN.

„Cu privire la informațiile referitoare la evoluția în spațiul aerian al României, în cursul nopții de joi, 10 martie, al unei aeronave fără pilot, facem următoarele precizări:

Sistemul de supraveghere a spațiului aerian al României a reperat joi, 10 martie, un obiect aerian de dimensiuni reduse, cel mai probabil de tip aeronavă fără pilot (dronă), care a evoluat în spațiul aerian național pentru o perioadă de timp foarte scurtă, sub trei minute.
Aeronava a intrat în spațiul aerian al României, venind dinspre Ucraina, în jurul orei 23.23 și a părăsit spațiul aerian național în jurul orei 23.26, îndreptându-se către Ungaria.
Evoluția acestui obiect aerian pentru un timp foarte scurt în spațiul aerian național, viteza ridicată, înălțimea de zbor redusă, asociate cu relieful accidentat și condițiile meteo de la acel moment, nu au permis utilizarea altor măsuri procedurale pentru identificarea în zbor a acestui obiect aerian”, a transmis la acel moment ministerul român al Apărării.