Sfinții Apostoli Petru și Pavel, primul Papă și cel de-al 13-lea Apostol: Tradițiile celei de-a patra mari sărbători creștin-ortodoxe
Pe 29 iunie, sunt sărbătoriți Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Cea de-a patra mare sărbătoare creștin-ortodoxă, care marchează începutul secerișului, îi pomenește pe cei doi discipoli ai lui Cristos care au contribuit la răspândirea creștinismului din Iudeea până la Roma.
Potrivit Noului Testament, Simon, fiul lui Iona și fratele lui Andrei, primul apostol al lui Cristos, s-a născut în jurul anului 1 î.Hr., în satul Betsaida din Galileea, unde lucra ca pescar. El a devenit cel de-al patrulea apostol, dar în catolicism, este considerat cel mai important. Iisus l-a întâlnit pe Simon când se plângea că nu a prins niciun pește.
Mântuitorul l-a îndemnat să se întoarcă cu barca pe lac și l-a însoțit unde a înfăptuit un miracol: mrejele lui Petru au fost îngreunate cu sute de pești. Iisus i-a spus lui Petru că va deveni „pescar de oameni”.
Sfântul Petru, primul Papă
Cristos l-a numit pe Simon „Cephas” („Piatră” sau „Petru”) și i-a înmânat „Cheile Împărăției lui Dumnezeu”, fiind mereu ilustrat cu cheile Porților Raiului. Deși s-a lepădat de Mântuitor de trei ori, Petru a fost unul dintre primii martori ai Învierii Sale. După Înălțarea Mântuitorului, Petru i-a predicat învățămintele în Babilon, Samaria, Ierusalim și Antioh.
Ajuns la Roma, acolo a înființat prima biserică. Spre finalul domniei împăratului roman Nero, undeva între anii 64 și 68, pe 29 iunie, Petru a fost crucificat cu capul în jos la cererea sa pentru a nu fi răstignit ca Cristos. Potrivit legendelor, Petru a încercat să fugă din Roma în timp ce Nero a început să aresteze, să tortureze și să execute creștini. Pe drum, Petru a avut o halucinație: l-a văzut pe Cristos însângerat, purtând coroana cu spini, cărându-și crucea. Întrebându-l ce face, Mântuitorul i-a spus că se duce la Roma pentru a se răstigni din nou.
Cuprins de remușcări, Petru s-a întors la Roma. Martirizat fiind, a fost considerat primul episcop al Romei, adică, primul Papă.
Sfântul Pavel, cel de-al 13-lea Apostol
Saul din Tarsus s-a convertit la creștinism după ce i-a persecutat pe primii creștini, contribuind la omorârea Sfântului Arhidiacon Ștefan, primul martir al lui Cristos. Potrivit Noului Testament, în timp ce se îndrepta spre Damasc pentru a aresta creștinii, Pavel a fost orbit temporar și l-a auzit pe Cristos cum îl mustra „Saule, de ce mă prigonești?” și l-a îndemnat să se ducă la Anania pentru a se vindeca.
Botezat fiind, Pavel a declarat că Iisus din Nazaret este Mesia cel mult așteptat și Fiul lui Dumnezeu. A întreprins trei călătorii misionare în Imperiul Roman pentru a răspândi mesajul lui Cristos printre păgâni și evrei. A scris 14 epistole. În anul 67, pe 29 iunie, Pavel a fost decapitat la ordinul împătatului Nero.
Obiceiuri, superstiții și tradiții
Pe 29 iunie, porivit CANCAN, femeile trebuie să împartă oale cu apă, pentru ca cei morți să aibă ce să bea pe lumea cealaltă. Oamenii au voie să lucreze orice, dar să nu toarcă, căci superstițiile spun că se întorc colacii de la morți. De Sfinții Petru și Pavel, femeile dau de pomană și vase cu vin, lapte și mâncare gătită.
Vasele se împodobesc cu flori și cireșe, în unele regiuni. Femeile nu au voie să mănânce mere în această zi, deoarece îi supără pe morți, fiind reamintit „păcatul strămoșesc” al Evei care i-a nesocotit porunca lui Dumnezeu. După această sărbătoare, cele tinere au voie să mânânce mere, dar cele vârstnice sunt nevoite să mai aștepte până la Sfântul Ilie. De această sărbătoare, la biserică se duc colaci, colivă, zarzăre, mere și miere din faguri.
Alte superstiții:
- Din această zi, cucul şi privighetorile nu mai cântă.
- În cer, Sfântul Petru pocneşte din bici, iar scânteile care apar cu acest prilej se transformă în licurici, care-i călăuzesc pe călătorii rătăciţi pe drumuri de munte sau în pădure.
- Pentru sporul casei şi pentru sănătate, se respectă tradiţia Moşilor de Sânpetru şi se sfinţesc la biserică pachete cu colaci, lumânări, mere dulci şi mere acrişoare; apoi, aceste ofrande se împart oamenilor săraci.
- Oamenii pistruiaţi trebuie să se spele pe faţă cu apă la miezul nopţii, când cântă cocoşul; tradiţia spune că respectând acest ritual, pistruii nu se mai înmulţesc.
- Dacă tună şi fulgeră în ziua Sfinţilor Apostoli, nucile şi alunele vor fi viermănoase.
- Potrivit tradiţiei populare, se respectă sărbătoarea lupilor: nu se pun capcane şi lupii nu se alungă cu focuri de armă, pentru ca aceste animale sălbatice să fie îmblânzite şi să nu fure vitele din gospodării.
- În această zi, în mediul rural există obiceiul ca mamele să pregătească şi să dăruiască talismane pentru fiicele lor (o punguţă roşie în care se păstrează câte un căţel de usturoi şi frunze de pelin).
- Talismanul este purtat timp de trei zile pentru ca fetele să fie apărate de farmece şi de iele, care le-ar fura norocul.
- În această zi, tradițiile și obiceiurile de Sfinții Petru și Pavel spun că nu se pun capcane și nu se alungă lupii cu focuri de armă, pentru ca aceste animale sălbatice să fie îmblânzite şi să nu fure vitele din gospodării.
- Cucul și privighetorile nu mai cântă.
- Nu se scutură merii până în această zi. Se crede că, dacă se respectă această datină din bătrâni, sunt ocrotite ogoarele de căderea grindinei.
- Se spune că Sfântul Petru guvernează peste ploaie şi căldură, posedă puterea de a arunca grindina peste pământ.
- Când tunetele se aud cumva înăbuşit ori se izvodeşte huruit mare în ceruri înainte de ploaie, se spune că Sfântul Petru a pus la fiert piatra pentru grindină. În multe povestiri şi snoave populare, SânPetru apare precum un om obişnuit: îmbracă straie ţărăneşti, lucrează pământul, creşte vite şi, desigur, pescuieşte.
Rugăciuni
Condacul 1
Pe cei ce împreună cu oamenii s-au arătat mai înainte, îngereşte cugetând, şi acum cu îngerii fiind, cu cântări îngereşti şi lui Dumnezeu cuviincioase, să lăudăm pe întâistătătorii, ca pe cei ce sunt izbăvitorii sufletelor noastre, cântând: Bucuraţi-vă, Petre şi Pavele, apostolilor!
Icosul 1
Fără de început fiind cu vremea, început de vreme a luat Făcătorul vremurilor Dumnezeu-Cuvântul şi trimis fiind la noi de la Tatăl, apostol ales te-a arătat pe tine, Petre. Pentru aceea, cântăm ţie:
Bucură-te, al cetei ucenicilor începătorule;
Bucură-te, al Tainelor lui Hristos tăinuitorule;
Bucură-te, mai mare decât toţi cuvântătorii de Dumnezeu;
Bucură-te, întâiule între iconomii duhului;
Bucură-te, că pe Hristos ţie Tatăl L-a descoperit;
Bucură-te, că pe Acesta adevărat Dumnezeu L-ai propovăduit;
Bucură-te, piatră preanesfărâmată a Bisericii;
Bucură-te, temelie preaîntemeiată a mărturisirii;
Bucură-te, începătura cea puternică a credinţei;
Bucură-te, luminătorul cereştii cunoştinţe;
Bucură-te, cel prin care Hristos S-a slăvit;
Bucură-te, cel prin care Satana s-a ruşinat;
Bucură-te, Petre, apostole!
Condacul al 2-lea
Vederea ta cea înţelegătoare curăţind-o, ai intrat în sânurile părinteşti, o, minune, şi într-însele ai văzut, fără ochi, Petre, pe Hristos Dumnezeu, împreună fără de început cu Tatăl şi cu Duhul, propovăduindu-L pe Dânsul şi cântând: Aliluia!
Icosul al 2-lea
Luminat fiind de fulgerări neapropiate înţelegerii, când ţi s-a arătat din cer lumină, care biruia lumina soarelui, atras ai fost, Pavele, spre credinţă îndumnezeită, şi vas alegerii te-ai făcut. Pentru aceea cântăm ţie:
Bucură-te, privitorule al luminii celei nemărginite;
Bucură-te, tăinuitorule al Tainelor lui Hristos;
Bucură-te, binecuvântătorule al Bisericii;
Bucură-te, preaînţelepte propovăduitor al lumii;
Bucură-te, că întru tine vieţuieşte Hristos, Care pentru lume S-a răstignit;
Bucură-te, că până la al treilea cer te-ai suit;
Bucură-te, că la înălţimea raiului ai fost răpit;
Bucură-te, mare învăţător al neamurilor;
Bucură-te, al credincioşilor prin duhul născător;
Bucură-te, cel prin care lumea s-a luminat;
Bucură-te, cel prin care întunericul s-a alungat;
Bucură-te, Pavele, apostole!
Condacul al 3-lea
Trecând toată firea celor ce sunt, o, Pavele, te-ai lipit de Hristos Cel iubit al tău şi te-ai arătat împreună cu Dânsul un duh, numai lui Hristos vieţuind, pe Hristos îndrăgind, pe Hristos socotindu-L răsuflare, lumină şi dragoste şi cântându-I: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Intrând în norul cel mai presus de lumină al privirii, ţi-ai muiat buzele tale, Petre, şi umplându-te întâi de Dumnezeu, ne-ai împărtăşit pe noi de dumnezeiescul dar, cu învăţăturile tale cele de Dumnezeu scrise. Pentru aceea, zicem ţie acestea:
Bucură-te, îndumnezeitule, cu Dumnezeu unitule;
Bucură-te, născutule al luminii celei neînserate;
Bucură-te, pescarule, al pescarilor mai întâiule;
Bucură-te, cerule, decât cerurile mai înaltule;
Bucură-te, că te-ai arătat al dumnezeieştii firi părtaş;
Bucură-te, că pe fiii oamenilor i-ai unit cu Dumnezeu;
Bucură-te, sfătuitorule de trebuinţă al Bisericii;
Bucură-te, bătrân folositorule al turmei lui Hristos;
Bucură-te, îndulcire preadesfătată a minţilor;
Bucură-te, dumnezeiască desfătare a oamenilor;
Bucură-te, prin care credinţa s-a mărit;
Bucură-te, prin care rătăcirea s-a zădărnicit;
Bucură-te, Petre, apostole!
Sursa Foto: Profimedia