Tradiții și obieciuri de Sfântul Dimitrie cel Nou Basarabov, Ocrotitorul Bucureştilor. Ce nu este bine să faci marți, 27 octombrie

Luni și marți sunt două mari sărbători creștine în calendarul ortodox. Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de mir este celebrat la 26 octombrie, iar marți BOR îl cinstește pe Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, considerat Ocrotitorul Bucureştilor. Moaștele acestuia din urmă se află la Catedrala Patriarhală.

În pelerinajul din această săptămână, credincioșii se pot ruga pentru sănătate și bunăstare.

 Loading ...

FLASH NEWS Accident grav în București. O femeie a fost lovită de un TIR în Sectorul 4 și transportată de urgență la spital. Traficul în zonă este restricționat

09:40

EXTERNE Alegeri prezidențiale în Bulgaria. Iliana Iotova, câștigătoarea turului 1, face apel la pace

09:39

Cine a fost Dimitrie cel Nou

Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou Basarabov a trăit după învățăturile Sfinților Părinți, viața lui fiind un exemplu de smerenie și bunătate.

„Acest cuvios părinte, Dimitrie cel Nou, a trăit în vremea drept-credincioşilor împăraţi româno-bulgari şi era dintr-un sat care se numeşte Basarabov, sat aşezat pe marginea apei Lomului. La început a fost păstor de vite în satul lui, apoi văzând că toate ale lumii sunt trecătoare a ieşit din satul Basarabov şi s-a sălăşluit mai întâi într-o peşteră din apropierea acestui sat, iar apoi s-a făcut monah la mănăstirea care era înăuntrul peşterii.

Dar, cine poate spune ostenelile, postul, rugăciunea şi privegherile pe care le făcea şi prin care s-a învrednicit şi de darul facerii de minuni? EI şi-a cunoscut şi vremea ieşirii sufletului din trup când, intrând în mijlocul a două pietre, şi-a dat prealuminatul său suflet în mâna lui Dumnezeu”, se scrie în Vieţile Sfinţilor.

După multă vreme, apa Lomului a venit mare încât a luat şi lemnele şi pietrele dimprejurul peşterii şi atunci au căzut în apă şi cele două pietre, care erau în apropiere, împreună cu moaştele sfântului, şi multă vreme au rămas acolo.

Sfintele sale moaşte au fost scoase la lumină prin lucrare Dumnezeiască. Îngerul Domnului s-a arătat unei copile în vis, iar ea a spus părinţilor visul pe care l-a avut. Atunci, „adunându-se mulţi oameni şi preoţi, s-au dus toţi împreună la locul cel arătat de copilă. Căutând cu tot dinadinsul, au aflat în apă sfintele moaşte ale Cuviosului Dimitrie, care erau pline de mâl şi de prundiş, şi le-au scos întregi, strălucind ca aurul”.

După ce vestea descoperirii lor s-a aflat atât în sudul Dunării, cât şi în nord, numeroşi credincioşi de pe ambele maluri se îndreptau spre satul Basarabov, unde au fost duse.

Rolul major jucat de un general rus

„Între anii 1769 şi 1774, fiind război între Rusia şi Poarta otomană şi cuprinzând şi pe ofiţerii ţării noastre, generalul Petru Salticov a trecut Dunărea şi a pornit război împotriva Rusciucului şi a trecut şi prin satul Basarabov, unde se aflau moaştele sfântului. Generalul a luat aceste moaşte pe care voia să le trimită în Rusia.

Creştinul Hagi Dimitrie, fiind în acea vreme lângă general, s-a rugat ca să nu înstrăineze sfintele moaşte, ci să le dăruiască ţării noastre pentru prăzile şi jafurile ce le-a pătimit din pricina războiului şi s-o mângâie cu acest dar, adică cu sfintele moaşte.

Generalul, înduplecându-se, le-a dăruit Ţării Româneşti. Şi primindu-le tot poporul, cu mare cinste le-a aşezat în biserica cea mare a Mitropoliei Ungrovlahiei, în zilele preasfinţitului mitropolit Grigorie”, arată Vieţile Sfinţilor despre cum au ajuns moaștele pe pământ românesc.

Sfintele moaşte au fost aşezate cu mare cinste în Catedrala mitropolitană din Bucureşti, în iulie 1774. În felul acesta, Sfântul Dimitrie cel nou sau Basarabov a devenit ocrotitorul Bucureştilor şi al întregii Ţări Româneşti.

Sfântul Cuvios Dimitrie a fost proclamat oficial Ocrotitorul oraşului Bucureşti de mitropolitul Filaret al II-lea (1792-1793), iar din anul 1955 cultul său a fost generalizat în toată ţara.

Ce tradiții și obiceiuri există de Sfântul Dimitrie cel Nou

Din bătrâni se spune că în ziua Sfântului Dimitrie cel Nou este bine să se împartă mâncare de post, mere, colaci, nuci și vin către cei nevoiași. De asemenea, prin unele sate, femeile pregătesc plăcinte cu dovleac sau pâine caldă și le dau de pomană în amintirea celor adormiți.

Tot conform tradiției, în această zi nu este bine să muncești, pentru ca binecuvântarea Sfântului Dimitrie cel Nou să vină asupra casei și a gospodăriei. Se crede că, astfel, și animalele din curte vor fi ferite de boli și necazuri.

Ziua de Sfântul Dimitrie cel Nou trebuie dedicată odihnei, rugăciunii și faptelor bune. Prin credință și milostenie, oamenii caută să se curețe de păcate.

Românii consideră că Sfântul Dimitrie cel Nou este vestitorul iernii. Se spune că, începând cu ziua de 27 octombrie, vremea începe să se răcească, oamenii de la sate pregătindu-se pentru venirea anotimpului rece.

Rugăciune care trebuie rostită de Sfântul Dimitrie cel Nou

„Apărătorule al nostru de nevoi, pentru lucrarea de multe minuni, laude de mulțumiri aducem ție, noi, nevrednicii. Și, ca cel ce ești minunat și preamilostiv, izbăvește-ne pe noi din toate nevoile ca să cântăm ție! Bucură-te, făcătorule de minuni, Sfinte Părinte Dimitrie!

Fiind înălțat, Sfântul Dimitrie, în văzduhurile cerești, privește către cei ce-l roagă pe dânsul și, cu bunătate părintească, tinde milostivă izbăvire din toate nevoile tuturor celor ce cântă lui Dumnezeu: Aleluia!

Putere cerească umbrind sfintele tale moaște, sfinte părinte, ca din Soare slobozește razele darurilor tuturor celor ce se ating de ele și pe toți de boli tămăduind cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!”.