HRISTOS A ÎNVIAT! Micuța LARISA merită o MINUNE

Redactor:
Diana Marcu
Larisa are 2 ani și 6 luni, coloana strâmbă și dacă nu va fi operată anul acesta riscă să facă blocaj renal și să paralizeze. Iar părinții ei, Alexandra și Florentin Sporea, și-au pus încrederea și toate resursele de care dispun într-o speranță: că, într-o zi, Larisa lor ar putea fi bine. Că ar putea fi dreaptă.

Larisa are 2 ani și 6 luni, coloana strâmbă și dacă nu va fi operată anul acesta riscă să facă blocaj renal și să paralizeze. Iar părinții ei, Alexandra și Florentin Sporea, și-au pus încrederea și toate resursele de care dispun într-o speranță: că, într-o zi, Larisa lor ar putea fi bine. Că ar putea fi dreaptă.

Acum are scolioză toraco-lombară congenitală, o boală a coloanei vertebrale. Practic, fetița are spatele strâmb, umărul drept mai proeminent decât stângul, iar corpul înclinat într-o parte. Ca să meargă, Larisa pășește atent împingându-și pieptul firav înainte și își forțează picioarele să o asculte și să o ducă acolo unde își dorește. Merge șchiopătat, iar de alergat copila nu poate să alerge. A încercat de câteva ori și a căzut. Ba chiar și-a rupt piciorul. Avea un an și trei luni când s-a întâmplat, iar alte două a stat cu el în ghips.

Copilul și-a petrecut primele luni din viață într-o carapace din gips

Un chin, așa cum e întreaga viață a Larisei de până acum. „Încă de la naștere, Larisa a trebuit să se chinuie”, mărturisește pentru gândul mama copilei, „dar cu voia lui Dumnezeu le-am vindecat. Însă problema ei cea mai mare este coloana deformată”, spune femeia rememorând calvarul prin care fetița ei a trecut.

De când bebelușul lor avea doar trei săptămâni, soții Sporea au trăit prin spitale, atunci când nu făceau naveta între Petroșani, orașul în care locuiesc și Timișoara, la clinica „Louis Țurcanu”, unde fetița lor se afla în evidența secției de ortopedie. „Aici ne-au făcut un pătuț special din gips care îi era atașat de spate. Ea stătea legată fedeleș, ca să nu se miște. La fiecare două luni, acest pătuț trebuia schimbat”, își amintește femeia.

Când copilul lor a împlinit 9 luni, Alexandra și Florentin Sporea au rămas din nou fără speranță. Medicul care o îngrijea pe Larisa, „prințesa mea de fată”, cum își numește femeia puiul de om, a murit. Abia în urmă cu un an, tinerii părinți au reînceput să spere, atunci când au ajuns la București, la Spitalul pentru Copii „Marie Curie”.

Un diagnostic prea dur pentru un copil atât de mic

„Aici ne-a preluat și s-a ocupat de cazul nostru domnul profesor Gheorghe Burnei. Ne-a făcut internarea și, pe parcursul a două săptămâni, am făcut analize, radiografii și tot ce trebuia ca să primim un diagnostic corect”, povestește Alexandra Sporea.

Femeia folosește pluralul pentru că, mai bine ca nimeni altcineva, ea a trăit și trăiește alături de fiica ei orice încercare. „De când s-a născut, nu-mi amintesc ca Larisa să fi dormit mai mult de două-trei ore pe noapte. Se tânguie mereu, doarme pe brațul meu și suspină. Cu cine am mai vorbit, mi-au spus că o doare coloana”, spune mama. Face o pauză mare, ca atunci când înghiți ceva. Mai mult decât durere.

Sporea recită diagnosticul profesorului Burnei. Îl știe și-l are adânc săpat în suflet, în cap și pe limbă: scolioză toraco-lombară congenitală, cu sindrom hemivertebre T8, T9, T10 și T11 în unghi de 80 de grade COBB. Lunga înșiruire care nouă, celor normali, nu ne spune nimic, a însemnat pentru părinții Larisei și mai multă durere. Și o speranță: posibilitatea implantării în coloana fetiței a unui dspozitiv VEPTR, adus din Elveția. „Este singura și unica ei șansă”, spune mama Larisei, „dar pentru noi costul dispozitivului – 50.000 de euro – este enorm”.

Dacă Larisa nu va suporta intervenția chirugicală, blocajul renal și paralizia sunt iminente. „Din cauza deviației coloanei vertebrale, Larisa, un copil de doi ani jumate, poate să facă oricând blocaj renal sau să rămână paralizată. Greutatea corpului ei apasă pe măduva spinării”, mai spune mama. „Nu e vorba de estetică, e vorba de viață. Multă lume îmi zice că Larisa nu-i dreaptă că așa a lăsat-o Dumnezeu și că bine că e sănătoasă. Dar nu e bine. E grav că fetița mea paralizează”.

Cât costă viața unei fetițe de 2 ani și jumătate

Alexandra și Florentin Sporea nu au cum să facă rost de 50.000 de euro. Au mers la bancă să se împrumute, dar salariile lor de vânzătoare, respectiv de laborant, nu sunt suficiente garanții pentru un credit financiar. Șansa lor? Sprijinul financiar al semenilor. „Ca mamă vă implor să-mi ajutați fetița, ca să ducă o viață normală, nu una urmată de chinuri și dezamăgiri. Vă implor să întindem o mână Larisei mele și să întregim ceea ce numai Dumnezeu poate să facă cu fetița mea : o minune”.

O minune va face și profesorul Gheorghe Burnei, șeful secției de Ortopedie Pediatrică de la Spitalul „Marie Curie”, care a declarat pentru gândul că o va opera pe fetiță în luna iunie. Potrivit medicului, intervenția necesită o trusă specială, care va ajunge în România în mai sau în iunie. Sunt doar astfel de trei truse la nivel mondial, explică profesorul Burnei, iar clinicile unde se practică astfel de intervenții la coloană le solicită din vreme, trecându-se practic pe o listă de așteptare. „Rândul nostru va fi la începutul verii, când Larisa Sporea ar putea fi operată”.

Cum o poți ajuta pe Larisa

Până atunci însă, e esențial ca părinții Larisei să achiziționeze acel dispozitiv VEPTR, ce trebuie comandat în străinătate.

Tot până atunci, Larisa va merge șchiopătând și va fi dată la o parte, în parc, de copiii mai mari. „Nu ne jucăm cu tine, nu vezi că ești strâmbă?” Asta aude copila de 2 ani și jumătate în fiecare zi în parc. Tot asta aud și părinții ei, la fel și bunica. „Noroc că Larisa nu înțelege prea bine. Ea zice doar Nu vlea, ridică din umeri și merge mai departe”, încheie Alexandra Sporea.

Larisa Sporea poate fi ajutată să crească drept dacă se strâng banii necesari achiziționării dispozitivului VEPTR.

Se pot face donații în contul deschs la BCR, pe numele SPOREA ALEXANDRA GABRIELA: RO 02RNCB0165020374310001

Inchide