Românul care hrănește cosmonauți și echipaje de submarine

O fabrică românească produce, printre altele, extracte din spirulină și cătină, perfect bio. Le exportă în 15 țări, iar în unele dintre ele servesc drept hrană pentru cosmonauți și pentru echipajele de pe submarine.

Suntem deja la al treilea rând de botoșei din plastic moale,puși unii peste alții; să nu infectăm ceva. Am intrat în inima”uzinei” unde un român prepară, printre altele, hrană pentrucosmonauți și pentru echipajele de pe submarine. Pe scurt, tabletecu extracte concentrate din spirulină și cătină, perfect naturale,crescute în sere cu bălegar, pe sol ecologic și culese cu mănușispeciale. 50 de grame de tablete zilnic sunt suficiente pentru unnavigator de submarin, căci conțin absolut tot ce-i trebuiecorpului. Și poate munci 12-14 ore neîntrerupt. Spirulina și cătinafabricii Hofigal din București, plus celelalte plante, pleacă laexport în vreo 15 țări de pe toate continentele. Au succes șifiindcă sunt ieftine. 40 de capsule de spirulină la 10 lei, depildă. De la noi cumpără chiar și rușii, deși ei înșiși i-auredescoperit efectele.

Spirulina este una dintre cele mai vechi alge de pe pământ,crește liberă în câteva locuri pe glob și e plină de proteine,aminoacizi, acizi grași, vitamine, hormoni vegetali și enzime.Românii o iau din Japonia și din India și o cresc în sere. „Iarcătina noastră, se știe, e una dintre cele mai bune din Europa. Ofarmacie adevărată într-o singură plantă. Cătina românească esteluată ca reper în studii de către cercetătorii din lume”, neexplică Ștefan Manea, directorul fabricii. Este chimist la bază șide 26 de ani, de când a început cercetările pe spirulină, înghitecâte 4 grame zilnic. Alga e și anti-aging, așa că nimeni nu-i poateda chimistului cei 73 de ani pe care-i are.

Actrița de la Hollywood îndrăgostită de cremaromânească

Afacerea a deschis-o acum 20 de ani, cu cinci angajați. Acum arepeste 400 (28 de cercetători, 27 de medici) și vinde aproape 500 deproduse – farmaceutice naturale, suplimente alimentare, cosmetice,ceaiuri și altele. Totul este perfect bio: de la sămânță până lacapsulă, fără conservanți, coloranți sau pesticide. Sămânța enemodificată genetic. Și toată treaba mai este și ecologică,pământul este perfect curat. În primii șase ani, lumea l-a luat denebun pe chimistul Manea când ardea tot. Cultiva, recolta și ardeatoate plantele culese. Numai așa a reușit să curețe pământul depesticide. Și înainte mustea de otrăvuri, că acolo stătuseră ani larând serele Popești-Leordeni.

Acum afacerea merge atât de bine încât, chiar dacă vinde la prețde fabrică, profitul tot crește. În fiecare lună se vinde cam de unmilion de euro. Numai la cătină se prelucrează 1.000 de tone pe an,iar la spirulină, 250 de tone. Mai demult, o actriță de laHollywood a luat o cremă cu spirulină, la monodoze, de aici. Apoii-a trimis o scrisoare directorului, spunându-i că a fost cea maibună cremă pe care a folosit-o vreodată, dar ar fi bine să-imărească prețul măcar de trei ori, că ei îi e jenă să spună cu câta cumpărat-o. „Avem 117 medalii la concursuri naționale șiinternaționale, dintre care 81 sunt de aur. De 15 ani nu ne-amîntors niciodată fără vreo medalie de la un concurs, măcar două deaur am luat de fiecare dată”, mai spune directorul fabricii. Firmagermană care i-a certificat i-a clasat în primele trei locuri înEuropa, calitativ, față de fabrici asemănătoare. Anul trecut, laOxford, au mai luat un premiu de calitate. Însă câteva țări aucontestat – cum să ia medalie tocmai România, o țară așa de săracă?Așa că s-au înființat la București să vadă cu ochii lor.

Omuleții costumați ca la NASA din inimafabricii

Însă cum e înăuntru? Zici că ești la NASA – uși securizate,holuri peste holuri, un adevărat labirint. Mișună pe aicifarmaciști, biologi și cercetători, toți îmbrăcați în alb, unii cumănuși și măști pe față, să nu-i mai recunoască nici mama. Maiînainte și noi ne-am îndesat bine beretele albe pe cap, să nu iasănici un fir de păr din ele, și ne-am echipat cu halate sterile,făcute tot dintr-un fel de plastic. Ne-am verificat într-o oglindămare dacă ne-am închis bine la capse (regulă strictă), ne-amcercetat să n-avem pe noi vreo furnică, ceva. N-am avut noroc. Maitârziu ne-am trezit scuturați pe halat: „O gâză, o gâză… o aveațipe pantaloni, ați adus-o de afară!”. Îngrozită, dr Carmen Popescu,directorul de calitate, a strivit gângania în secunda doi. Dealtfel, sunt multe uși cu câte un insectocutor deasupra, caredeshidratează posibilele insecte intrate în secții până le omoară.E mai igienic așa, dacă le-ar sparge pur și simplu, s-ar împrăștiastropul de lichid pe jos și e periculos. Altă ciudățenie: unfrigider prins în lacăt, plin cu microorganisme. „E colecțianoastră cu tulpini microbiene, sunt întreținute și folosite încercetare, de aia le ținem sub lacăt”, ne explică dr Popescu.

Te apropii de „zona zero”, unde se fac medicamentele și aeruldevine din ce în ce mai curat, mai bine controlat. Are o”încărcătură superioară căci este un spațiu clasificat”, ni seexplică. Te apropii și mai mult și ți se schimbă costumația; teechipezi și mai bine, schimbi șoșonii cu saboți și halatul cusalopete din fibre speciale, antistatice, care nu prind și nici nucedează vreo fibră sau vreo particulă. Îți pui o glugă bine strânsăpe cap, mască de chirurg, mănuși, te dezinfectezi bine pe mâini șipășești pe holul central, cu uși colorate în galben, verde,albastru și gri. Ești deja în inima fabricii. Te uiți printr-o ușăalbastră – omuleți supercostumați păzesc o sculă care filmeazăniște pastiluțe cu ulei de cătină. Te uiți prin alta, verde – alțiomuleți lucrează la ambalarea în blistere a unui protector hepaticforte.

Peste 60 de ani o să luăm medicamente numai înurgențe

Prin costumații aceștia s-au salvat vieți, unii canceroși chiarau reușit să păcălească boala tot înghițind tabletele din plante.”Am avut mai demult un pacient căruia i s-a spus că nu o va maiduce mult. Ei bine, a folosit produse pe bază de plante și trăieștede opt ani de zile. Acum își lucrează pământul. Însă astfel decazuri sunt, totuși, rare și trebuie să fie și sustenabilefinanciar”, explică Sorin Mărgineanu, doctor de medicină generală,homeopatie, api-fitoterapie și angajat al fabricii. Cam 3.000 debolnavi de cancer au trecut prin mâna lui. Multora medicamentelenaturale le-au crescut șansele de supraviețuire, tratând cancerul.”Am avut un pacient de 70 de ani operat de cancer la colon de șaseani. Îi tot ieșeau analizele proaste și nu mai putea să facăcitostatice. Am lucrat să îmbunătățim partea de hemoglobină pentrua-și putea face din nou citostaticele. I-am prescris urzică,echinaceea, brusture. În alte situații, acest tip de tratamente sepot asocia cu chimioterapia. Reușesc să țină sus sistemul imunitar,astfel încât să nu moară și celulele sănătoase”, mai spune medicul.Extractele de plante au dat rezultate în tratamentul oricărui tipde cancer – nu au vindecat de tot, ci au crescut imunitatea,curățând corpul de toxine.

Directorul Ștefan Manea crede că, în următorii 25 de ani,românii vor trece la medicina preventivă, iar în 60 de animedicamentele din farmacii vor fi folosite numai în urgențe sau înboli acute. El mai zice că România a progresat repede în privințamedicinei naturale: „În ’90 numai 0,90% dintre medici acceptauprodusele naturale, iar și mai puțini le și prescriau. Astăzi,chiar și 12% dintre ei le prescriu. Un salt enorm”.

Inchide