VORBEȘTE ROMÂNEȘTE. Badea Cârțan, varianta din 2013. Românul care merge în opinci până la Roma ca să ofere cărți de acasă românilor din străinătate

Publicat: 26/11/2013, 16:03
Actualizat: 04/09/2019, 20:24
Gândul vă prezintă o serie impresionantă de povești ale unor adevărați misionari ai limbii române, oameni care reușesc prin harul, talentul și priceperea lor să îi facă și pe alții să înțeleagă frumusețea acestei limbi. Precum Monseniorul Anton Lucaci, omul care l-a învățat pe Papa Ioan Paul al II-lea limba română. Veți face cunoștință cu toți, în cadrul campaniei VORBEȘTE ROMÂNEȘTE, care vă invită să ne gândim într-un fel nou la cuvintele pe care le folosim zi de zi, fără se le dăm prea mare importanță. De ce am lansat această provocare puteți citi AICI.

Mirel Magop pare, la prima vedere, varianta cu mustață a lui Hrușcă. Ștefan Hrușcă. Cu un cojoc mițos în spate și cu Lerui Ler în traistă, în formă tipărită, Magop se recomandă scurt globe-trotter și are un vis: să fie-n buricul Romei de 1 Decembrie și să ducă românilor de pretutindeni cărți scrise în limba lor natală. Iar pentru asta nu are timp de pierdut. Merge până la două noaptea , după cum singur spune, și doarme pe unde apucă: „în stații de autobuz, pe sub poduri cel mai des, ori pe la locuri de joacă”. „Unde mai este câte o căsuță de copii, mă bag și eu”, povestește. Stă cu frică și doarme iepurește, pentru că are o imagine de apărat. Și nu vrea să greșească. „Stau cu grijă, încordat. Trebuie să arăt impecabil, să nu cad în extrema cealaltă. Reprezint România și nu aș vrea eu să greșesc cu nimic”.

Mai are o imagine de apărat, nu pe cea a rapsodului Hrușcă, deși umblă ca el îmbrăcat, ci pe cea a bădiei Cârțan, pe care Magop și-l revendică simplu drept „părintele meu”. Spiritual, firește.

Magop, de loc din Dorohoi, și tâmplar de meserie, este versiunea 2013 a lui Badea Cârțan, țăranul care, la 1896, cu desagii-n spate a trecut munții cu un singur gând: să ajungă la Roma. După 45 de zile de mers pe jos, ajuns la marginea Cetății numită de mulți „Eternă”, Gheorghe Cârțan a salutat orașul: „Bine te-am găsit, maică Roma!”, iar ziarele vremii au titrat – vâzându-l pe sibianul îmbrăcat în straie de cioban – cu litere de-o șchioapă: „Un dac a căzut de pe Columnă”.

Citește și alte povești din campania VORBEȘTE ROMÂNEȘTE:

Povestea Monseniorului Anton Lucaci, omul care l-a învățat pe Papa Ioan Paul al II-lea limba română: „La schimb, el m-a învățat limba sfinților”

Povestea copilului pentru care faptul că poate să scrie „La mulți ani, România!” este o minune

Profesoara care a renunțat la salariul și mașina de serviciu de la multinațională pentru a-i învăța limba și literatura română pe copiii din Apuseni

Cărturești se alătură campaniei inițiate de Gândul. Cărțile de pe raftul dedicat limbii române

La 117 ani distanță de Cârțan, bădița de tip nou, Mirel Magop, are același vis: să ajungă la Roma, dar de 1 Decembrie și să fie misionar al limbii române.

Foto: Livius StudioPro

Pe Magop nu l-am întâlnit pe traseu, ci pe Skype, într-o încăpere tapetată cu cărți a bisericii românești din Bologna. Un bine-meritat popas, după ce a bătut 2.400 de kilometri pe jos, prin România, Ungaria, Austria, Slovenia, Elveția și Italia. Înșiră țările cu grijă, ca să nu uite vreuna.

Mirel Magop la Szeged, în Ungaria

Din țară a plecat pe 7 august și avea doar mustață, cărți în traistă și multă speranță. Acum are barbă și plete, volume strânse din donații și haine curate, de port popular, ca să aibă „de schimb”, parte din ele primite chiar de la un strănepot de-al Bădiei Cârțan. Trebuie să fie atent la imagine: „ca să nu aduc prejudicii României”, spune Magop. Așa că își spală hainele la gazdă, pe la românii care l-au primit pe traseu, ori la spălătorii publice.

Cu cojocul însă e o altă poveste – i-ar fi adus chiar și un loc de muncă, dacă și-ar fi dorit unul, în Ungaria, ca cioban.

„Cincizeci la sută din personalitatea mea o reprezintă cojocul, când sunt în el spitalele de urgență din localitățile respective au aflux mărit de vizitatori din cauza gâtului înțepenit”, povestește amuzat Magop.

Dar straiele îi pun și probleme, nu-i aduc doar notorietate. Opinicile de exemplu i-au dat de furcă, deși și-a pus întărituri la ele. „Am avut noroc că am prins și foartă multă ploaie pe traseu și nu le-am purtat. Opincile sunt obiecte de artizanat, nu sunt de mers. Sunt pentru artiștii care cântă pe scenă”.

Recunoaște că i-a fost greu să se obișnuiască cu ele și că și-a schimbat mersul ca să nu-l doară coloana. Știe un lucru: că nu se va „împrieteni niciodată în viață cu desagii”. Chiar dacă-n saci păstrează tot ce-i mai prețios acum pentru el: o mână de pământ de la Sarmizegetusa, pe care vrea să o lase la buza Columnei lui Traian, un telefon mobil, un laptop și câteva cărți în românește. Plus o căciulă de dac, pe care o va purta, festiv, de 1 Decembrie.

E cel care aduce cartea și vorba românească printre românii de pretutindeni. Nu-l supără că unii îl privesc ca pe un ciudat. „Cârcotașii m-au confundat cu Păcală”, povestește Magop.

Anii petrecuți pe drumuri l-au învățat niște lecții însă pe dorohoianul care a făcut din călătorii o a doua lui natură. Lecția modestiei, dar și a marketingului. „Și în Turul României mă întrebau diverși de ce merg pe jos și le spuneam că nu am bani de autobuz, că sunt sărac și așa mă lăsau în pace. ‘Lasă-l, mă, pe ăsta, că nu avem ce fura de la el’„.

„Vând călătorie la kilometru”

Despre Magop, original misionar al limbii române, zici că-i drumeț de când se știe. Face asta de opt ani doar. În ultimii trei a văzut peste 34 de țări, mare parte din Europa și a bătut peste 20.000 de kilometri cu piciorul.

De unde bani? Din tâmplărie, din munca cu ziua și din donații, spune. La fel a făcut și pentru drumul aceasta, spre Roma. A vândut kilometri pe Facebook. La propriu.

Pe 13 iunie a publicat primul anunț – „KILOMETRII LUI BADEA CÂRȚAN” , iar în textul postat, Magop și-a explicat demersul: voia să refacă traseul parcurs odinioară de Cârțan, vechiul păstrător al limbii române și să împartă, pe drum, comunităților de români broșuri și cărți cu viața Bădiței din secolul trecut.

„Am vândut kilometri după regula primul venit-primul servit”, își explică Mirel Magop strategia de marketing. „Fiecare și-a ales ce bucată din drum a vrut și a avut acces la imagini, întâmplări și povestiri în exclusivitate. Am dat cu un leu fiecare kilometru din traseu, care măsura inițial 2800 de kilometri. I-am vândut pe toți, dar nu am un calcul la bani pentru că am primit și euro și dolari australieni”, spune cu precizie de contabil varianta modernă a Bădiei. Nu uită să le mulțumească prietenilor virtuali de pe Internet fără de care nu ar fi putut relua traseul lui Cârțan.

„Tâmplar globe-trotter”

Când va ajunge la Roma, Magop va strânge deja 2995 de km pe jos, cu 1200 mai mulți decât cei bătuți de Badea Cârțan acum mai bine de o sută de ani. Până atunci adună cărți – peste 1000 de exemplare – pe care le împarte românilor întâlniți pe lungul drum, ori celor care-l opresc, curioși să-l cunoască. De altele face singur rost, de la biblioteci, de pe la oameni, chiar și de la radio.

Foto: Livius StudioPro

În drumul său spre Roma, doarme la gazdă, la cort, în pensiuni ori sub cerul liber. Odată a stat la o familie de elvețieni, curioși să-i afle povestea. „Am dormit și prin stații de autobuz sau pe sub poduri cel mai des, pe la locuri de joacă, unde mai este câte o căsuță de copii, mă bag și eu. În locurile astea vulnerabile, vizibile, expuse, trebuie să aștept o anumită oră. Trebuie imediat să plec dimineața. Stau cu grijă, încordat”, explică. Doar reprezintă „România”. Străinilor nu le spune că face o călătorie în nume personal, ci una în numele României. De altfel, Magop transmite și un mesaj, în fiecare vineri, celor aflați pe frecvența Radio România Actualități. Are un minut al său, ce-i poartă numele: „Alo, Bade Cârțan!”.

Magop se prezintă tuturor, vorbindu-le românește, iar asocierea pare ciudată: „tâmplar globe-trotter”. „Eu sunt unul, iar Badea Cârțan este părintele nostru”, explică călătorul folosindu-se de Skype.

Îmi lămurește nedumerirea, folosind cuvinte mari: „Prin desele lui călătorii pe care le-a făcut în Europa, la Ierusalim, la Roma a fost de trei ori, Badea Cârțan este un globe-trotter. Aprofundându-i activitatea, m-am îndrăgostit de ceea ce a făcut și am considerat oportun să-i reeditez călătoria”.

Cum se face reclamă României cu un laptop

Dacă Badea Cârțan a strâns de-a lungul vieții 200.000 de volume, mare parte de istorie, pe care le-a împărțit românilor din Transilvania, varianta sa din 2013 a adunat peste o mie de cărți în câteva luni. În drumul său spre Roma, Magop a donat mare parte din ele bibliotecii Villafranca di Verona, ca ai săi conaționali să-i citească în românește pe Sadoveanu, Slavici, Preda și Coșbuc. Îl bucură când vede că ai lui „se-ncing” să ia cărțile pe care le aduce cu sine. „Asta arată că sunt iubitori de literatură românească”, crede Magop.

Spune că a întâlnit și oameni care parcă au uitat de unde se trag. „Trecerea mea prin viața lor le-a redeșteptat puțin sentimentul patriotic. Măcar pentru câteva minute cât s-au întâlnit cu Badea Cârțan ăsta, din 2013, s-au mândrit că-s români sau românce. Mă bucur că am reușit să reactivez spiritul ăsta patriotic românesc, pe cale de dispariție„.

Tot ca misiune, Magop și-a asumat să-I învețe pe străini și românește, nu doar să le explice ce este cu el. Se mândrește cu prietenia pe care i-o poartă un barman din Parma, ori cu fotografiile din România pe care le arată oricui este interesat să afle mai mult despre noi. „Unii nici nu știau că Gheorghe Zamfir e român. Iar pe niște austrieci i-am lăsat cu gura căscată când le-am arătat poze cu Transfăgărășanul, cu Podul lui Dumnezeu”.

Din politețe, crede el, unii străini i-au spus ce cuvinte cunoșteau și ei din română. „Un italian mi-a zis barabule. Mi-am dat seama de unde îl știa. Un moldovean îl învățase asta”, spune amuzat Magop.

Foto: Livius StudioPro

Magop folosește un cuvânt mare – „promovare”, pentru că „altul nu găsește”. Spune că dacă promovează România își face și lui un bine. Are și o teorie: „Nu pot spune despre mine că trăiesc într-o țară vai de capul ei, că accept ceea ce se gândește despre ea. În primul rând îi spun străinului că este greșită opinia lui despre România. Și atunci vin cu o alternativă. Am laptopul cu mine, le arăt și poze din România, le spun despre ea. Mulți rămân surprinși. Am găsit străini care, odată vizitând România, s-au îndrăgostit de ea. M-am întâlnit cu un olandez care, din ’98, ne tot vizitează țara. S-a îndrăgostit de ea și ne vorbește limba perfect”.

De română e îndrăgostit și Magop, povestind că ar fi vrut să fie profesor. Într-o vreme scria și versuri – unele i-au fost și publicate, s-a apucat și de facultate, dar a renunțat, însă. „Dacă aș fi fost profesor de română, i-aș fi îndemnat pe copii să citească pentru că educația e bună, dar autoeducația este și mai bună. Citind, îți îmbogățești vocabularul și scrisul”, crede tâmplarul, căruia îi place Nichita Stănescu.

Mesaj pentru România

După atâtea țări bătute, Mirel Magop știe un lucru. Suntem deosebiți, iar ce este al nostru stă într-un cuvânt: dor. „Povesteam cu un spaniol despre cântecele românești. El îmi făcea cunoștință cu cântecele spaniole și a fost la un moment dat greu să-i traduc dor. Îi spuneam I need you. Dar nu transmitea ceea ce transmitem noi și poate fi inclus în mai multe contexte. Slavă Domnului, avem o limbă bogată, nuanțată, nu știu cum să mă mândresc cu ea.”

Acum bărbatul vrea să ajungă la Roma. Și să doarmă asemeni Bădiei Cârțan la baza Columnei. Nu știe dacă are vreo șansă. De anul trecut, monumentul se află în renovare. O soluție ar fi totuși, iar pentru asta bădița din 2013 a pus în funcțiune sistemul de pile și relații: „Am sensibilizat o asociație de români să-mi obțină un permis, ceva, măcar pentru alea cinci minute cât să las pământul din desagă la baza Columnei”, spune românul.

Până atunci are un mesaj pentru conaționalii săi: „Încercați să fiți români măcar de 1 Decembrie. Dacă vă place sentimentul ăsta, încercați să fiți români în fiecare zi pentru că nu e greu. Avem cu ce ne lăuda, înaintașii noștri au dus o activitate care ne poate ține în continuare cu frunțile sus prin Europa. Bucurați-vă și mândriți-vă că sunteți români”.

Badea Cârțan, promotorul și păstrătorul limbii române în Transilvania, aflată sub dominație străină

Badea Cârțan, pe numele lui adevărat Gheorghe Cârțan (1849 – 1911), a fost un țăran român care a luptat pentru independența românilor din Transilvania, aflată sub dominația Imperiului Austro-Ungar. Principala sa armă în această luptă a fost limba română. De-a lungul vieții sale a adus clandestin circa 200.000 de cărți românești, mare parte de istorie, pe care le-a donat românilor din Transilvania. Toate volumele le-a adus din România, cu desagile în spate, prin munți.

Pentru că aducea cărți a fost și închis de câteva ori de autoritățile austro-ungare, care i le-au și confiscat și ars în repetate rânduri. Din dorința de a-și îmbunătăți cunoștiințele și de a afla mai multe despre originea latină a poporului român, Badea Cârțan a vizitat o serie de țări ale Europei. Astfel, în 1896, a călătorit pentru prima dată pe jos până la Roma, unde a și dormit la Columna lui Traian. Prima călătorie la Roma l-a făcut imediat cunoscut și apreciat în mediile intelectuale din România. De altfel, o dată în Parlamentul Țării, unde a vorbit ca invitat în mai multe rânduri, le-a spus parlamentarilor și înalților preoți că, pentru a face un gard, un țăran are nevoie, în primul rând, de „pământ, ca să aibă unde-și pune gardul”. Badea Cârțan a murit în 1911 după ce o avalanșă l-a prins în Munții Făgărașului cu desagii în spinare încărcați cu cărți. A decedat cu 7 ani înainte de a-și vedea realizat mare vis: întregirea neamului românesc.

Crima care a speriat ţara! Vedeta de pe Instagram, ucisă şi aruncată în canal. E...
'Irina e o ❗️ Prietenul lui Dragnea, prima reacţie după scandalul cu Irina Tănase
FOTO. Antonia, imagini senzuale topless! Cum s-a lăsat pozată soția lui Velea
Relațiile intime te ajută să fii mai sănătos. 10 motive să fii intim cu cineva
Bancul uluitor pe care Mitică Dragomir l-a spus soților Nicolae și Elena Ceaușescu! Când l-a...
Studiu: Omicron ar avea în componenţa sa fragmente dintr-un alt virus
O bancă din ROMÂNIA vinde un SUV BOMBĂ. Are dotări și un LOOK incredibile
BANCUL ZILEI – Ion, Maria și supozitoarele buclucașe
STUDIU. Riscul de infectare cu coronavirus crește treptat după vaccinarea cu a doua doză
'Irina e o ❗️ Prietenul lui Dragnea, prima reacţie după scandalul cu Irina Tănase
Cele mai perverse OBICEIURI ale oamenilor. „Sunt de-a dreptul ȘOCANTE”
ȘOFERUL care a MERS pe CONTRASENS în fața sediului POLIȚIEI a rămas FĂRĂ PERMIS
TOP 3: Cele mai bune filme de comedie din istorie
Vestea ȘOC a momentului în România: A murit... Un sfârșit cumplit
BOMBA despre Pfizer! Toți cei vaccinați cu două doze trebuie să știe imediat
Dezvăluirile care au cutremurat lumea sportului! ”M-am gândit la sinucidere, am avut şi nebunia asta...
O poveste fabuloasă de succes. Cum a ajuns un IT-ist din Cluj să facă 100...
Decizia surpriză luată de Bill Gates pentru România. Ţara noastră este în prim-plan