Afecțiunea de care va suferi jumătate din populația globului până în 2050

Cazurile de miopie se datorează factorilor de mediu, nu celor genetici. Cercetătorii australieni arată că modificările stilului de viață, prin reducerea timpului petrecut în aer liber și sporirea activităților desfășurate de la distanțe mici. Aceștia lansează avertismente în rândul părinților, care ar trebui să își ducă micuții mai des la controale oftalmologice și să petreacă cât mai mult timp afară, în același timp cu reducerea timpului petrecut în fața calculatorului. 

Potrivit unui raport făcut public în 2015, rata miopiei în rândul copiilor și adulților tineri din Europa și Statele Unite ale Americii se dublase față de cea existentă în urmă cu 50 de ani. O situație și mai îngrijorătoare se petrece în China, unde, potrivit studiului, în urmă cu șase ani doar 10-20% dintre chinezi erau miopi, iar în 2015 procentul ajunsese la 90% la adolescenți și adulții tineri. 

Același studiu arăta că până în 2020 o treime din populația lumii se va confrunta cu dificultatea de a vedea la distanță. Miopia poate fi corectată prin purtarea ochelarilor sau prin intervențiile chirurgicale, însă nu poate fi vindecată în totalitate. Miopia apare, de cele mai multe ori, din perioada copilăriei, chiar în perioada în care ochiul este în plină dezvoltare. 

În trecut se credea că miopia apare pe fondul moștenirii genetice, însă cercetările actuale arată că timpul petrecut în fața calculatorului sau cu privirea ațintită asupra ecranului smartphone-ului sunt principalii factori care conduc la apariția deficiențelor de vedere. 

Cu cât copiii petrec mai puțin timp în natură, ei pierd capacitatea de a vedea corect, din cauza expunerii reduse la lumina naturală. Lumina este responsabilă cu eliberarea dopaminei în retină. Dopamina este un neurotransmițător care blochează alungirea globului ocular, principala malformație specifică miopiei. 

Ideea că timpul cât mai mult petrecut afară, în special în copilărie, reduce riscul de apariție a miopiei, este bazată pe studii epidemiologice care au urmărit acest fenomen de-a lungul anilor, potrivit cercetătorilor.