Agenția de Transplant: 160 de DONATORI POTENȚIALI în anul 2018, dintre aceștia, au devenit REALI doar 55. REACȚIA ministrului Sănătății

În 2018 au fost identificați 160 de donatori potențiali, însă doar 55 dintre aceștia au devenit reali.

„Din păcate familiile a 50 de donatori nu au fost de acord cu prelevarea de organe, iar restul au avut alte probleme de sănătate care au făcut imposibilă prelevarea. (…) Au fost 102 transplanturi renale, 46 de transplanturi de ficat, trei de plămân și cinci de cord”, a mai spus Anca Baculea.

Problemele cu care se confruntă Agenția Națională de Transplant

Directorul ANT a mai spus că Programul Național de Transplant are o sumă limitată, nu poate să susțină tot tratamentul și toate investigațiile necesare, pre și post transplant. Baculea mai spune că unele intervenții pot fi plătite din banii Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) și că ANT se confruntă cu mai multe probleme.

„O primă problemă ar fi reorganizarea agenției, reorganizare care face obiectul Legii transplantului care este în momentul de față la Guvern. În momentul în care reorganizarea Agenției este realizată putem face pași înainte, până atunci așteptăm în sensul în care ANT nu are resursă umană, nu este în programul Național de Transplant, coordonarea activității naționale de transplant nu este făcută de către Agenția Națională de Transplant și toate acestea sunt așa datorită normativelor legislative în vigoare. Pentru a schimba lucrurile așteptăm Legea transplantului, unde noi am făcut aceste propuneri de modificare și de reorganizare”, a explicat Anca Baculea.

De asemenea, directorul ANT spune că este foarte important ca lumea să știe că există Registrul donatorilor voluntari în care în timpul vieții omul poate să își dea acceptul de donare de organe în momentul în care ajunge într-o moarte cerebrală și că atunci nu mai este nevoie de acordul familiei.

„În momentul de față acest Registru nu îl monitorizează ANT, nu aș putea să vă zic care este numărul. Noi doar îl promovăm. Îl monitorizează Ministerul Afacerilor Interne. (…) Pașii sunt simpli: se merge la notar, orice notar din România poate să facă acest lucru, se face o declarație prin care se exprimă această dorință, iar notarul intră într-un Registru în care îl completează cu această cerere și declarație și primește un certificat pe care îl înmânează respectivului. Cu acel certificat se merge la medicul de familie și inclusiv pe cardul de sănătate să fie notate aceste aspecte”, a explicat Anca Baculea.

41 de unități sanitare din România sunt acreditate pentru a face transplanturi, însă doar 11 au făcut realizat astfel de intervenții, anunță directorul ANT.

Totodată, Anca Baculea susține că Registrul Național conține numele persoanei care este în așteptare, centrul din care face parte și câteva date personale.

„Ca registrul să funcționeze și să cuprindă tot ce ar trebui să cuprindă un registru al donatorilor vii (…) impune niște investiții, (…) dar suntem în curs de elaborare și de punere la punct a acestui registru. Trebuie să avem un cadrul legislativ că să facem pași înainte. În șase luni dacă lucrurile merg bine poate fi pus la punct și poate fi funcțional”, a spus Baculea.

Soluție pentru creșterea numărului de donatori

De cealaltă parte, directorul medical al Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale București, Turkes Ablachim, susține că o soluție pentru a crește numărul donatorilor este de a informa studenții despre această posibilitate.

„Dorim să inițiem un parteneriat cu spitalele din Europa la care să se ducă medicii noștri. (…) Problema donării de organe este foarte gravă în România și asta se întâmplă din cauza lipsei de educație a populației. Știți ce dificultăți există în colaborarea cu societatea, cu membrii societății. Astfel, încercăm să facem niște campanii de educare în universități, ca tinerii să știe despre această posibilitate. Tinerii vor înțelege ce înseamnă acest lucru”, a spus Turkes Ablachim.

Ministrul Sănătății: Sunt centre de transplant în care nu se face nicio prelevare. Ar putea fi pedepsite

Există mai multe spitale județene în care au fost declarați pacienți în moarte cerebrală, dar nu s-a făcut nicio prelevare, spune ministrul Sănătății, precizând că aceste centre ar putea fi pedepsite prin scoaterea din Programul de Transplant sau să fie lăsate fără bani.

„Într-un județ există într-o lună 40 de pacienți declarați în moarte cerebrală și nicio prelevare. (…) Există mai multe centre, spitale județene unde au fost declarați pacienți în moarte cerebrală și nu s-a făcut nicio prelevare. (….) Asta înseamnă că nu există interes. (…) În primul rând, ei sunt cointeresați financiar prin programul Național de Transplant. Probabil că le este dificil să abordeze aparținătorii, dar din informațiile pe care le am (…) nici măcar nu îi abordează”, a spus, marți, ministrul Sănătății, Sorina Pintea.

Ministrul Sănătății spune că un centru medical primește bani pentru declararea morții cerebrale, dar și pentru prelevarea de organe. Unitățile medicale în care sunt înregistrate morți cerebrale, dar nu și prelevări de organe ar putea să fie excluse din Programul Național de Transplant.

„Spuneam că vom reorganiza puțin Programul Național de Transplant, astfel încât să-i răsplătim cu adevărat pe cei care fac sau să îi pedepsim pe cei care nu fac, pentru că până la urmă este o activitate finanțată pe care trebuie să o facă. (…) Încă nu ne-am gândit cum (n.r. – să îi pedepsim). În primul rând ne gândim să-i convingem. (…) Ar putea (n.r. – aceste centre) să rămână fără bani. (…) Poate că județul respectiv nu va mai fi inclus în programul național de transplant”, a mai explicat Sorina Pintea.

Ministerul Sănătății a finalizat Legea Transplantului, iar aceasta urmează ca în luna decembrie să fie făcută publică.

„Eu spun că va fi ceva care nu doar va revoluționa transplantul, ci-l va pune exact acolo unde îi este locul. De altfel, ministerul Sănătății s-a angajat, inclusiv la Guvern, că în luna decembrie va scoate această lege. Cât de curând o vom supune dezbaterii publice”, a mai explicat ministrul.

Foto: Hepta