Judecătorii Curții de Apel București care, prin ordonanță președințială, au stabilit suspendarea procedurilor privind legea salarizării arată în motivare că prin felul de inițiere și parcursul acestui act normativ exista riscul ca Federația Sanitas să piardă definitiv dreptul legal de a participa la dialogul social și la consultări.
Gândul a obținut motivarea hotărârii civile 1282 din 2026 prin care Curtea de Apel București a suspendat procedura proiectului legii salarizării personalului plătit din fondurile publice, publicat pe site-ul Ministerului Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale în 17.07.2026, la rubrica Comunicate de presă, până la soluționarea definitivă a dosarului nr. 3657/2/2026.
În document instanța explică pe larg de ce procedura a fost viciată și ce nereguli a constatat în traseul actului ce se dorea a fi transmis Parlamentului.
„Curtea constată că, deși, pe de o parte, nu există nicio dovadă de parcurgere a acestei proceduri legale, nu există un număr de înregistrare a acestui proiect de act normativ, este negată existența sa formală – prin urmare, acest proiect nu este asumat de Guvern în mod formal – , pe de altă parte, el apare ca fiind finalizat de către pârâtul Ministerul Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, urmând a fi înaintat Parlamentului, pentru dezbateri, de pe o zi pe alta – potrivit anunțului de pe propriul site.
Astfel, în acord cu reclamantul, Curtea reține că, în acest fel, pârâtul extrage acest proiect de lege din ambientul normativ referitor la elaborarea unui astfel de proiect și îl transformă în ceva sui-generis, neacoperit de dispoziții legale.
În același timp, tocmai pentru că, din modalitatea de lucru a pârâtului, este dificil a încadra proiectul într-o formă juridică prevăzută de actele normative incidente, se neagă si dreptul de acces la instanță, fiind dificil a încadra o cerere de chemare în judecată în limitele procedurale ale Legii 554/2004, care guvernează competența constituțională a instanței de contencios administrativ de a analiza legalitatea actelor emise de Guvern (vezi art. 126 alin. 6 din Constituția României și art. 5 din lege).
Prin urmare, Curtea reține că aparența de drept pare a fi în favoarea reclamantului, și în ceea ce privește al doilea argument juridic, consecințele fiind acelea că, procedând-se astfel, reclamantul poate pierde definitiv dreptul de a participa la dialogul social și la consultări, dacă proiectul intră în parcursul parlamentar, vătămare care intră sfera prevăzută de art. 14 din Legea nr. 52/2003. Acest risc impune suspendarea de urgență a întregii proceduri”, explică în motivarea sa Curtea de Apel București.
„În opinia Curții, simpla desfășurare a unor consultări, înafara cadrului legal, nu este de natură să acopere viciul de legalitate al procedurii, astfel cum acesta a fost analizat în considerentele anterioare.
În ce privește urgența, Curtea constată că aceasta este dovedită în cauză, în condițiile în care reclamanții invocă pretinse neregularități în procesul de legiferare a unei legi organice – analizate pe larg în considerentele anterioare – fără parcurgerea procedurilor legale care le-ar permite să intervină față de un proiect de lege care, deși, formal, nu există, finalizat fiind, va fi înaintat către Parlamentul României, în timp foarte scurt (potrivit comunicării publicate chiar de pârât).
Dreptul reclamantului, în calitate de organizație sindicală, de a participa și de a fi consultat cu privire la un proiect de lege, poate definitiv pierdut, deoarece acest drept poate fi exercitat fie în faza evaluării impactului (HG 443/2022), fie în faza de consultare publică după redactarea proiectului de lege și supunerea lui în procedura prevăzută de HG 561/2009.
În ceea ce privește vremelnicia, Curtea constată că și aceasta este îndeplinită, din moment ce se solicită suspendarea procedurii administrative pe o perioadă de timp limitată, până la soluționarea definitivă a cauzei nr. 3657/2/2026, aflate pe rolul Curții de Apel București, care are ca obiect: în principal, obligarea pârâților la respectarea procedurii de consultare publică ( Legea 52/2003), dialog social( Legea 367/2022) și consultarea în faza de elaborare a studiului de impact cu privire la proiectul de lege al salarizării personalului plătit din fonduri publice, postat pe pagina de internet a Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Protecției Sociale iar în subsidiar, obligarea pârâților la adoptarea actelor administrative de retragere a proiectului de lege”, se mai explică în motivarea Curții.
Curtea mai arată în motivarea sa că prin documentul emanat de minister s-ar fi promovat politici noi situație care este un atribut al Guvernului în sine.
„Astfel, în ceea ce privește prima neregularitate invocată de reclamant (federația Sanitas – n.r.), Curtea reține că, într-adevăr, pârâtul Ministerul Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale apare ca fiind inițiatorul unui proiect de act normativ, lege organică potrivit art. 73 din Constituția României, exercitându-și pe deplin mandatul, potrivit art. 56 alin. 1 lit. b) din Codul Administrativ, contrar interdicției prevăzute la art. 37 alin. 3 din Codul Administrativ.
Este adevărat că art. 37 alin. (3) se referă literal numai la „Guvern”, nu și la ministere, iar ministerele au, potrivit art. 53 și art. 56, atribuții proprii de strategic și politică, însă, art. 52 din Codul administrativ prevede că ministerele sunt organe de specialitate ale administrației publice centrale care realizează politica guvernamentală în domeniile stabilite de Guvern.
Astfel, ministerele nu au o legitimitate politică distinctă și nici nu exercită o competență generală proprie în afara politicii Guvernului.
Ele realizează politica guvernamentală în domenii determinate. în consecință, în opinia Curții, art. 37 alin. 3 C.adm. nu poate fi interpretat în sensul că doar Guvernului i s-ar interzice promovarea unei politici noi, sau inițierea de proiecte de lege. în timp ce o structură subordonată a acestuia – Ministerul – ar putea adopta o astfel de politică.
A doua chestiune legată de aplicarea art. 37 alin. 3 C.adm. vizează natura acestui proiect de lege, respectiv dacă face parte din categoria actelor necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi.
Curtea reține că și din acest punct de vedere, aparența de drept—aparține reclamantului, față de data publicării proiectului în formă inițială, in 27.05.2026 ( ulterior datei de 05.05.2026 dată la care a fost retrasă încrederea de către Parlamentului României, în procedura prevăzută de art. 110 alin. 2 din Constituția României), data publicării proiectului în formă finală ( 17.07.2026) și întrucât proiectul vizează legea de salarizare unică.
Proiectul, în forma publicată, schimbă întru totul viziunea statului asupra politicii de salarizare, ceea ce se poate constata din simpla lecturare a acestuia; este suficientă lecturarea dispozițiilor tranzitorii prin care se abrogă, pe lângă Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, cu modificările și completările ulterioare, multe acte normative ce reglementează salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Or. în aceste condiții, nu se poate considera, în mod rezonabil, că acest proiect face parte din categoria actelor necesare pentru administrarea treburilor publice curente”, explică instanța în motivarea sa.
Judecătorii Curții de Apel București, Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, au decis, în 21 iulie, să admită cererea de ordonanță președințială a Federației Naționale Sanitas împotriva ministerului Familiei, condus de Dragoș Pîslaru. Mesajul a fost publicat de Sindicatul SANITAS.
„SANITAS SCRIE ISTORIE
La cererea FEDERAȚIEI SANITAS, Curtea de Apel a suspendat efectele proiectului de lege publicat pe data de 17.07.2026.
Astfel a facut dreptate si ne-a dat sansa sa ne spunem parerea, sa fim consultati si sa oferim solutii pertinente la problemele sistemului de sanatate.
Avem acum dreptul de a participa la dialogul social.
Ca efect al suspendarii, proiectul de lege nu mai poate produce niciun efect.
El nu poate urma procedurile parlamentare, deoarece in Parlament nu pot fi introduse si dezbatute proiecte de legi pe care Curtea de Apel le-a constatat, fie si in procedura ordonantei presedintiale, vadita aparenta de nelegalitate.
Nu vrem privilegii, nu vrem legi prin care sa ne vindem principiile, drepturile si dialogul social.
De azi, trebuie sa ne asezam temeinic la masa cu Guvernul!
Daca se poate, cu Guvernul cu puteri depline.
Multumim societatii de avocati Vlad, Cenuse si asociatii, in special Domnului avocat Stefan Vlad care a fost alaturi de noi in momentele grele”
„Toate procedurile legate de legea de salarizare unitară a personalului bugetar au fost suspendate în Justiție. În acest moment proiectul de lege nu mai există din punct de vedere juridic. Hotărârea este executorie, deși poate fi atacată cu recurs”, a comentat juristul Adrian Toni Necșu pe Facebook.
După acest anunț a urmat un val de reacții vis-a vis de soluția adoptată de Curtea de Apel București în cazul de urgență analizat la cererea SANITAS.
Proiectul legii salarizării unitare reprezintă o reformă asumată de România prin PNRR. Cu toate acestea, Federația Sanitas a acuzat Guvernul de decizii unilaterale.
Sindicaliștii susțin că noua formă a legii ar plafona sau chiar ar scădea veniturile pentru mai mult de jumătate dintre angajații din sănătate și asistență socială.
În semn de protest, cadrele medicale au organizat deja o grevă de avertisment de două ore pe 20 iulie, menținând calendarul pentru declanșarea grevei generale pe 28 iulie 2026
În ultimele zile a lunii iulie a avut loc o grevă generală în Sănătate ce a durat trei zile.
Sindicatele au susținut că protestul nu se va opri până când Guvernul nu va oferi garanții scrise că noua lege a salarizării nu va reduce veniturile angajaților și avertizează că următoarea etapă va fi organizarea unor proteste de amploare în stradă.
Angajații din Sănătate spuneau că nu au încredere în promisiunile Guvernului privind noua Lege a salarizării și cer garanții scrise că veniturile lor nu vor fi diminuate.
În timpul protestelor au fost scandate mesaje precum ”Respect și demnitate pentru sănătate!”, ”Vrem dreptate pentru sănătate!”, dar și apeluri pentru continuarea mișcărilor de protest.
În ultima zi a lunii iulie, în 31 iulie Federația SANITAS a anunțat suspendarea grevei generale declanșate în semn de protest față de proiectul noii legi a salarizării, după ce revendicările sindicaliștilor ar fi produs primele efecte.
Organizația preciza însă că nu renunță la conflictul de muncă și avertizează că greva poate fi reluată dacă autoritățile nu vor negocia un nou proiect de lege.
Sindicaliștii susțin că una dintre victoriile obținute este aprobarea, de către Camera Deputaților, a unui amendament la Legea sănătății care permite deblocarea posturilor vacante din sistem, în limita bugetului aprobat. De asemenea, SANITAS arată că adoptarea noii legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice a fost amânată.
”Dragi colegi,
Federația afirmă că actualul proiect al legii salarizării este „inechitabil și lipsit de logică economică” și anunță că va urmări negocierea unui nou act normativ, pe care îl consideră mai echitabil pentru angajații din sectorul public. Potrivit organizației, negocierile ar trebui purtate fie cu Parlamentul, fie cu un viitor guvern cu puteri depline, în condițiile în care sindicaliștii susțin că actualul Executiv interimar nu are legitimitatea de a promova o astfel de lege.
SANITAS subliniază că suspendarea nu înseamnă încetarea conflictului de muncă. Sindicaliștii spun că vor reanaliza situația în momentul în care un nou proiect al legii salarizării va fi înregistrat în Parlament și avertizează că, dacă revendicările nu vor fi soluționate, greva generală poate fi reluată fără reluarea tuturor etapelor procedurale prevăzute de lege. Până atunci, membrii federației vor purta banderole în semn de protest și vor rămâne în stare de alertă.
În același timp, împreună cu cele cinci confederații sindicale, am extins astăzi acțiunile sindicale într-o nouă direcție: vin alături de noi sindicatele din toate sectoarele publice – educație, administrație publică, cultură etc. în susținerea negocierii unui nou proiect de lege a salarizării cu cei care au sau vor avea mandatul și responsabilitatea de a lua decizii politice reale. Comunicatul comun al CNSLR-Frăția, Cartel Alfa, BNS, CSDR și Meridian, publicat miercuri, 29 iulie 2026, transmite clasei politice un mesaj clar: