Alergiile de primăvară. Care sunt cele mai frecvente simptome și cum le tratezi

Alergiile reprezintă reacții ale sistemului imunitar al organismului la substanțe inofensive în mod normal, precum alimente, polenuri sau acarienii din praf. În timp ce pentru majoritatea oamenilor acestea nu reprezintă nici o problemă, sistemul imunitar al persoanelor alergice le identifică drept o amenințare.

„O mare varietate de alimente pot provoca reacții alergice, dar 90% dintre răspunsurile alergice la produsele alimentare sunt cauzate de: lapte de vacă, soia, ouă, grâu, arahide, nuci, pește și crustacee”, explică dr. Adriana Tudose, medic primar alergologie și imunologie.

Simptomele de alergie

Simptomele variază în complexitate, severitate și manifestare. La alergiile atopice, efectul expunerii la un alergen poate fi imediat, iar simptomele ușoare sau severe, variind de la prurit ocular, eczeme, rinită, conjunctivită, bronhoconstricție, vărsături și diaree, iar în cazuri rare, anafilaxie. Manifestările bolii atopice variază considerabil în funcție de alergenul implicat, precum și de vârsta persoanei alergice. În timpul copilăriei, alergiile alimentare (în special la ouă și lapte) sunt cele mai comune. După vârsta de 3 ani, majoritatea copiilor alergici tolerează aceste alimente, în timp ce alergia la inhalanți devine predominantă.

Simptomele alergice specifice sunt: eczema, rinita alergică, inflamația oculară sau conjunctivita, simptomele gastro-intestinale, urticaria, sindrom de alergie orală, astmul și, în cel mai grav caz, reacția anafilactică.

Cum le depistezi

Testele alergologice au ca scop depistarea alergenului implicat în declanșarea unei reacții alergice și sunt de trei feluri: cutanate, serologice și hematologice, fiecare cu anumite avantaje și dezavantaje, iar medicul alergolog vă poate recomanda cea mai potrivită metodă.

„Imunoterapia alergen specfică este singurul tratament ce schimbă istoricul natural al bolii (rinită, conjunctivită, sinuzită, astm), protejând în privința apariției de noi sensibilizări. Imunoterapia presupune acordarea de doze crescătoare treptat de alergen, la care persoana este alergică. Astfel determină sistemul imunitar să devină mai puțin sensibil la substanță, prin provocarea de producție a unui anticorp

Cum eviți manifestările neplăcute ale alergiilor

Pacienții cu astm sau rinita alergică declanșate de acarieni, mucegaiuri sau alți alergeni de interior trebuie să controleze calitatea climatului din casă: temperatură scăzută, umiditate scăzută (între 40 și 50 %) și o bună ventilație.

„Persoanele cu alergii la acarienii din praful de casă și mucegaiuri trebuie să îmbrace complet salteaua de dormit, pernele, plapuma, cuverturile și păturile în huse impermeabile la alergene. În plus, trebuie să aveți în vedere spălarea săptamânală a întregii lenjerii de pat cu apă la temperatura de 55- 60 grade, reducerea umidității relative (sub 50 %) și aerisirea zilnică a camerei, în funcție de climat.

Nu uitați de ventilarea optimă a bucătăriilor/ băilor pentru eliminarea aburilor, utilizarea instalației de aer condiționat/ dezumificatoarelor, înlăturarea excesului de apă de pe obiecte sanitare/ din bucătărie, soluționarea scurgerilor/ stagnărilor de apă. Nu în ultimul rând, evitați dormitul în camere neamenajate – casă de țară, condiții hoteliere improprii, evitarea locuirii în subsoluri, încăperi umede etc.”, recomandă dr. Adriana Tudose, scrie eva.ro.